În contextul pandemiei de coronavirus, sectorul turistic a fost puternic afectat, înregistrându-se pierderi semnificative, dar și o creștere a interesului pentru destinațiile autohtone.
În aceste zile se înregistrează un val de ieftiniri la vacanțele în Grecia după ce această țară a trecut în zona roșie, mulți români încercând acum să își vândă vacanțele planificate pentru a încerca să mai recupereze o parte din banii cheltuiți.
Aproape 3 din 10 cetățeni ai Uniunii Europene, aproximativ 35 de milioane de persoane, nu își permit să meargă într-o vacanță de vară timp de o săptămână, o cifră care crește la aproape 60% pentru persoanele cu venituri sub rata riscului de sărăcie, conform unui studiu publicat de Confederația Europeană a Sindicatelor, notează ziare.com
La nivelul persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie, adică cele care au mai puțin de 60% din venitul mediu, 86.8% dintre cetățenii României nu își pot permite o vacanță, doar grecii fiind într-o situație mai proastă, unde 88.9% dintre aceștia nu pot merge în concediu. Urmează, în ordine, Croația (84.7%), Cipru (79.2%) și Slovacia (76.1%)
Dacă vorbim de numere absolute, cel mai mare număr persoane care se află în situația de a nu-și permite un concediu de o săptămână pe perioada verii se află în Italia, 7 milioane de persoane, urmate de Spania (4.7 milioane), Germania (4.3 milioane), Franța (3.6 milioane), Polonia (3.1 milioane) și România (3.07 milioane).
Mulți dintre cetățenii europeni care au venituri mai mici decât 60% din cele medii sunt șomeri sau pensionari, dar în acest grup sunt incluși și muncitorii plătiți cu salarii mici, în special cei care câștigă salariul minim pe economie.
O analiză a datelor publicate de către Eurostat arată că inegalitățile în acest domeniu, al concediilor, dintre cei mai săraci muncitori și ceilalți a crescut în 16 state membre ale Uniunii Europene pe parcursul ultimului deceniu.
Dacă ne referim la cazul României, aproape 9 din 10 români nu pot să plece în vacanță, comparativ cu 46.7% pentru cei care au venituri peste 60% din medie.
Acest decalaj de 40 de puncte procentuale a crescut cu 17 puncte începând cu anul 2010, fiind vorba de cea mai mare creștere a decalajului înregistrată la nivelul Uniunii Europene.