Mai mulţi români au reclamat dispariţia banilor din conturi deschise la o bancă. Ce au aflat poliţiştii

Poliţiştii bihoreni fac o anchetă după ce nouă persoane au reclamat dispariţia unor sume de bani din conturi deschise la o agenţie a unei bănci din Oradea, fiind vorba atât de persoane fizice, cât şi de firme care solicitaseră credite, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Nouă orădeni au reclamat că, în calitate de persoane fizice sau de acţionari la societăţi comerciale, conturile pe care le-au avut la Banca Raiffeisen au fost golite fără acceptul lor.

Doi dintre păgubiţi susţin că vinovată de această situaţie ar fi o funcţionară a băncii responsabilă cu creditarea pentru întreprinderile mici şi mijlocii, la care au apelat pentru a obţine linii de creditare a afacerilor.

“În 2013 ne-a fost aprobat un proiect pentru retehnologizare cofinanţat cu fonduri europene, în valoare de 160.000 de euro, prin Programul Operaţional Regional. Pentru că o parte din sumă trebuia asigurată de noi, am apelat şi la un credit. Am cerut la Agenţia Raiffeisen din Bulevardul Dacia deschiderea unei linii de credit, din care să putem plăti furnizorii de echipamente. Pe măsură ce Autoritatea de Management de pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice aproba decontarea cheltuielilor, ni se virau în cont sumele din fondurile europene nerambursabile. Noi, ca patroni, nici nu aveam acces la bani”, a declarat unul dintre păgubiţi, Raoul Bocioc, care împreună cu asociatul său, Gabriel Muthu, deţine o firmă specializată în realizarea de tipărituri, Linos Impex SRL.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

În valoare de 117.000 de lei, linia de credit a fost aprobată de bancă, plăţile către furnizori făcute, iar banii viraţi de Autoritatea de Management.

“Ca să nu plătim comision de administrare, după prima etapă a proiectului am cerut închiderea liniei. Oricum, ni s-a explicat că închiderea liniei de credit se va face automat, după intrarea tuturor sumelor de la Autoritatea de Management”, a spus Bocioc, precizând că a făcut solicitarea doar telefonic funcţionarei care se ocupa de problema sa.

În iulie 2013, firma a solicitat o nouă linie de credit, de 200.000 de lei, pentru continuarea proiectului.

Ulterior, potrivit lui Bocioc, această linie de credit a fost închisă, tot la solicitarea sa telefonică, în martie 2014, după încheierea întregului proiect, la acea dată bărbatul primind şi un act doveditor privind ridicarea ipotecii asupra propriului apartament, cu care garantase împrumutul.

Digisport.ro

Ion Țiriac și-a adus "Perla Coroanei" în țară: "E ceva unic!" Primele imagini și cât a plătit omul de afaceri

În noiembrie 2014, însă, bărbatul a fost contactat telefonic de reprezentanţii centralei Raiffeisen.

“Mi s-a spus că suntem datori pentru prima linie de creditare, cea din 2013, de 117.000 de lei, care nu era închisă, şi că trebuia să plătim rate de 3.500 de lei până la concurenţa sumei împrumutate”, a declarat Bocioc.

Potrivit acestuia, când a cerut lămuriri directoarei sucursalei băncii, aceasta i-a oferit extrase de cont care indicau efectuarea a zeci de tranzacţii din acel cont cu alte firme şi persoane fizice din Oradea cu care însă societatea sa nu avusese nicio relaţie comercială. Practic, în loc să ateste că firma a făcut plăţi doar către furnizorii de echipamente şi a primit bani doar de la Autoritatea de Management, actul arăta că ar fi virat şi încasat bani la şi de la societăţi şi persoane fizice necunoscute.

“Conform extrasului de cont, firma noastră a plătit, de pildă, 5.000 de lei unui cabinet medical. O persoană fizică ne-a achitat 7.000 de lei, fără să ştim pentru ce. Către o firmă s-au dus 50.000 de lei în 27 noiembrie 2013, iar pe 16 decembrie aceeaşi firmă ne-a băgat în cont tot 50.000 de lei”, a afirmat el.

Diferenţa totală între plăţi şi încasări era, însă, de minus 92.495 lei, cu care firma figura ca datoare băncii.

Un alt om de afaceri din Oradea, proprietar al unei mici firme de transporturi, Ioan Kornya, a declarat că în iulie 2014 a solicitat o linie de creditare de 30.000 de euro, din care să facă la nevoie plăţi către furnizori, apelând la aceeaşi funcţionară a băncii.

“Aceasta mi-a spus că în contul personal pe care îl aveam de patru ani trebuie să depun 48.000 de lei cash colateral, garanţie până la returnarea creditului. I-am pus, dar apoi, când întrebam de aprobarea liniei de credit, doamna Miheş (n.r. – funcţionara băncii) m-a tot amânat”, a afirmat el.

Pentru că nu a mai putut aştepta şi avea nevoie de bani, în septembrie Kornya a vrut să-şi retragă cei 48.000 de lei, dar când s-a prezentat la sucursala băncii a aflat că nu mai avea niciun leu în cont.

“Am primit un extras care confirma că am depus banii, dar toţi s-au dus către două firme pe care nu le cunoşteam, în baza a două ordine de plată pe care nu era semnătura mea”, a povestit bărbatul care, la fel ca proprietarii Linos Impex SRL, a depus o plângere la Poliţia Bihor.

Potrivit unor surse de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice, informaţiile din ancheta începută în acest caz nu pot fi făcute publice, dar împotriva băncii şi a fostei funcţionare Laura Miheş s-ar fi strâns deja nouă plângeri, inclusiv din partea unui pensionar din Oradea rămas fără aproximativ 10.000 de lei.

Directoarea sucursalei Raiffeisen Oradea, Codruţa Trif, a refuzat să comenteze acest caz, susţinând că ar încălca obligaţia confidenţialităţii relaţiilor cu clienţii. Prin Anca Haşegan, de la Departamentul pentru Relaţii Publice, centrala băncii a comunicat că “după un control intern s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă” al funcţionarei Laura Miheş, iar împotriva acesteia banca a făcut şi o plângere penală.

Fosta funcţionară a susţinut, însă, că şi-a dat demisia după neînţelegeri cu conducerea sucursalei, cauzate de “presiunea de a încheia tot mai multe contracte de credit în condiţiile înăspririi condiţiilor pentru aprobarea acestora”, şi a afirmat că se consideră nevinovată.

“Eu am fost doar interfaţa între clienţi şi bancă, fără să fi avut niciodată posibilitatea să derulez tranzacţii în numele clienţilor. Orice operaţiune trebuia verificată de alţi patru angajaţi ai băncii”, a declarat ea.

Sursă: www.gandul.info