Mai puțini candidați ca pe vremea lui Tudorel Toader la șefia Parchetului General. Gabriela Scutea, favorită pentru un nou mandat. „Au fost trei ani pierduți”

Deși a primit aviz negativ din partea procurorilor CSM, ministrul Predoiu și președintele Iohannis au numit-o pe Gabriela Scutea la șefia Parchetului General, un mandat caracterizat de procurori ca fiind „trei ani pierduți pentru Ministerul Public”.

Mai puțini candidați ca pe vremea lui Tudorel Toader

Ministrul justiției a anunțat zilele trecute cine sunt procurorii care s-au înscris la concursul pentru șefia marilor parchete. Astfel, la DNA sunt doi candidați înscriși, actualul șef, Crin Bologa, și Marius-Ionuţ Voineag, adjunct la Secția pentru urmărire penală și criminalistică din Parchetul general și fost șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din DIICOT.

La Parchetul General la fel sunt doar doi procurori înscriși, Gabriela Scutea și Alex-Florin Florenţa, fost șef al DIICOT Timișoara, iar la DIICOT candidează Oana Pâțu, șefa interimară a parchetului anti-mafia, Ioana Albani și Alina Albu, ambele de la DIICOT, care au mai candidat în trecut pentru șefia acestui parchet.

Interviurile cu cei șapte candidați urmează să aibă loc la finalul acestei luni, în data de 24 februarie, urmând ca ministrul Cătălin Predoiu să facă publice nominalizările trei zile mai târziu. CSM va emite un aviz consultativ asupra propunerilor, care apoi vor fi înainte spre președintele statului care poate să le respingă motivat.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 30 de ani. Mărturia unui copil de 4 ani i-a dat de gol pe autori

Ceea ce a surprins până acum în procesul de selecție al șefilor marilor parchete este numărul mic de procurori înscriși la aceste concursuri. Dacă în ceea ce privește activitatea DNA opiniile au fost împărțite, în ceea ce privește mandatul Gabrielei Scutea la conducerea Ministerului Public au existat numeroase critici venite din partea magistraților și a societății civile. În ciuda acestui fapt, actualul procuror general era aproape să nici nu aibă un contracandidat, o situație care nu s-a întâlnit nici în mandatul fostului ministru din guvernarea PSD, Tudorel Toader.

Astfel, la începutul anului 2019, atunci când Tudorel Toader respingea toți candidații înscriși pentru funcția de procuror general, au fost patru procurori înscriși. La finalul anului, atunci când ministrul Cătălin Predoiu a preluat conducerea ministerului și a existat speranța unei noi politici în justiție, numărul candidaților înscriși a fost de opt.

Surse din magistratură au declarat pentru FANATIK că mulți procurori nu s-au înscris la acest concurs pe motiv că „au realizat că zarurile au fost aruncate”, fiind mai mult decât evidentă intenția ministrului Predoiu de a-i oferi Gabrielei Scutea un nou mandat.

Mandatul surprinzător al Gabrielei Scutea

Percepută ca un procuror cu viziune reformatoare, Gabriela Scutea fusese adjuncta Laurei Kovesi și unul dintre magistrații care au ieșit în stradă să protesteze față de modificările din justiție din vremea lui Dragnea, mandatul acesteia avea să fie plin de surprize.

Digisport.ro

Luptătorul suspendat pe viață pentru gestul golănesc pe care l-a făcut către fata din ring a rupt tăcerea! Mai rău a făcut

La aproape un an de la preluarea mandatului Gabriela Scutea le cerea angajaților Ministerului Public să nu mai hrănească porumbeii din jurul sediului instituției, deranjată de faptul că aceștia murdăreau mașinile procurorilor. A urmat apoi scandalul cu mușamalizarea dosarului 10 August ce viza șefii din jandarmerie și încercarea DIICOT de clasare a acestuia, asta deși Gabriela Scutea fusese avertizată cu privire la acest pericol.

A fost și episodul în care a anulat urmărirea penală în dosarul instrumentat de Parchetul Militar privind filajul unui jurnalist de la G4media și a unui magistrat, episod pentru care România a fost criticată în raportul Departamentului de Stat al SUA, dar și poziționarea acesteia în cadrul CSM alături de tabăra Savonea, votând împotriva desființării Secției Speciale. Nu în ultimul rând i se reproșează și faptul că nu a avut o reacție împotriva multor dintre modificările considerate nocive din noile legi ale justiției, în special în ceea ce privește scoaterea polițiștilor judiciari de sub autoritatea Ministerului Justiției și trecerea lor la MAI.

„Au fost trei ani pierduți pentru Ministerul Public. Nu s-a îmbunătățit nimic, parchetele se confruntă cu cea mai mare criză de personal din ultimii 20 de ani, suntem pe avarie în acest moment. Legile Justiției au fost făcute praf, dar procurorul general a fost interesat doar să-și sporească atribuțiile. Nu a fost interesată deloc că ne-a fost luată legislativ poliția judiciară.

Scandalurile în PÎCCJ pe secția judiciară se țin lanț, a se vedea episodul cu dosarul lui Negulescu, unde procurorul de ședință a pus concluzii că fapta nu există, însă șefa ei a făcut apel. Noua Secție Specială 2 e praf, n-au scos niciun dosar de doamne ajută, dar o țin pe Kovesi inculpată în continuare, deși ea e procurorul european șef. De episodul columbofil nici nu mai are sens să mai pomenesc”, a declarat, pentru FANATIK, un procuror.

Cum se va pronunța noul CSM asupra doamnei Scutea

Un episod important în posibila nominalizare a doamnei Scutea la un nou mandat în fruntea Parchetului General va fi și poziția pe care o vor adopta procurorii CSM. În noile legi ale justiției în cazul unui aviz negativ, ministrul justiției este obligat să reia interviul cu procurorul în cauză – însă, în cazul nominalizării doamnei Scutea, poziția noilor procurori CSM va fi importantă și pentru că în urmă cu trei ani aceștia i-au dat aviz negativ, aviz ce a fost ignorat de ministrul Predoiu și președintele Iohannis.

Atunci, procurorii CSM au susținut că Gabriela Scutea „nu deține capacitate de sinteză și nici capacitate de punere în practică a obiectivelor ce par, astfel, asumate doar declarativ în cuprinsul proiectului scris” și că răspunde „aluziv, ambiguu, ezitant și bazat pe retorică excesivă”.

Spre exemplu, marți, Gabriela Scutea s-a plâns la bilanţul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru anul 2022 de lipsa resursei umane din cadrul parchetelor, unde s-a înregistrat o scădere cu 5% față de anul trecut. „Scăderea cu peste 5% necesită precizarea că Ministerul Public a pierdut din bagajul de experienţă, prin eliberarea din funcţie a procurorilor de la parchete superioare, în cea mai mare parte. 277 de procurori eliberaţi din funcţie reprezintă aproape dublu faţă de 2020 (140) şi +65% faţă de 2021 (168)”, a spus aceasta.

De altfel, un raport recent al CSM arată că unul dintre cele mai mari deficite de personal se înregistrează chiar la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, unde gradul de ocupare este de 43,36%. Spre comparație, la DNA gradul de ocupare este de aproape 70%. Problemele sunt însă structurale, în contextul în care noile legi ale justiției au îngreunat atragerea de resurse umane în magistratură și a menținut cerințele ridicate pentru procurorii din DNA – acolo unde România s-a obligat prin PNRR să asigure un grad de ocupare de 85%.

Revenind la avizul negativ al CSM din 2019, procurorii de la acea dată au criticat-o pe Gabriela Scutea exact pe acest aspect, subliniind că „în problematicile gestionării resurselor umane și a eficientizării activității, soluțiile prezentate sunt generice și nu au capacitatea de a rezolva problemele ivite”.

„Deşi candidata a exemplificat lipsa de personal cu care se confruntă Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, nu a fost în măsură să indice soluţii concrete pentru remedierea acestei vulnerabilităţi.

Tot astfel, deşi a menţionat în proiectul managerial ponderea ridicată a funcţiilor de conducere vacante şi lipsa acestora de atractivitate la nivelul parchetelor teritoriale, doamna procuror nu a oferit un răspuns punctual, prin care să indice măsuri în competenţa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privitor la modalitatea de ocupare a acestor funcţii, ceea ce denotă lipsa unei strategii etapizate în domeniul resurselor umane la nivelul Ministerului Public”, și-a motivat Secția pentru procurori a CSM avizul negativ pentru Gabriela Scutea.

„Sistemul de justiție devine unul cuminte”

De altfel, nu este prima oară când Gabriela Scutea se plânge de lipsa resursei umane în parchete, însă vocile din societatea civilă susțin că astfel de declarații suna mai degrabă a scuze folosite în propriul interes, fără însă a deranja factorii de decizie din politic suficient de mult pentru a lua măsurile necesare.

„Sunt genul de șefi cuminți. Și domnul Bologa este în aceeași postură. Nu aș spune că este o catastrofă, dar pur și simplu nu au adresat problemele cele mai dureroase ale sistemului. Iar în acest moment, inclusiv printre magistrați, există și o problemă de percepție – semnalul pe care-l dai este că trebuie să fii cât mai low profile, și atunci tu ca procuror înțelegi că, pentru a-ți fi bine, nu trebuie să deranjezi. Foarte subtil, sistemul de justiție devine unul cuminte”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru, directorul executiv al ONG-ului Funky Citizens.

În ceea ce privește interesul scăzut în rândul procurorilor pentru funcțiile de conducere, Elena Calistru subliniază că acest lucru poate fi parțial explicat și prin cutuma de a oferi celor din aceste poziții cel puțin două mandate. Subliniind că această normă poate fi o capcană „atunci când primul mandat este unul dezastruos”, aceasta susține că lipsa de interes pentru sistemul judiciar are și o altă explicație.

„Problema este că magistratura, și parchetele în particular, au început să devină niște domenii în care oamenii nu mai vor să se mai ducă, nu mai reprezintă niște opțiuni de carieră. Asta e o tendință pe care putem să o vedem crescând cam din momentul în care doamna Kovosi a fost dată afară. Cred că atunci semnalul dat a fost că nu contează cât de vizibil ești, cât de puternic ești, dacă vrem noi, te dăm jos.

Fără a discuta de meritele sau nemeritele doamnei Kovesi, semnalul dat în rândul magistraților, și mai ales în rândul procurorilor, a fost foarte puternic. Orice viitor procuror și-a dat seama că va fi la cheremul oamenilor politici. Dacă Kovesi, cu toată vizibilitatea ei, nu a putut să scape ce șanse ar putea avea un procuror mai puțin cunoscut”, a mai precizat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Ultimul raport GRECO din 25 ianuarie arăta că recomandarea referitoare la transpartentizarea procesului de numire a noilor procurori șefi și acordarea unui rol sporit pentru CSM a fost doar parțial implementată, subliniind că „nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal”. Elena Calistru subliniază și ea că ministrul justiției păstrează rolul dominant în aceste numiri, impresia fiind că în sistemul judiciar există deja un grup bine conturat care deține puterea și controlează aceste numiri.

„Nu în ultimul rând, există o legătură cu legile justiției, cu felul în care arată ele în acest moment pentru că aceste numiri sunt tot la cheremul ministrului justiției. Acesta și-a păstrat poziția dominantă în numirea șefilor marilor parchete. Noua legislație spune că dacă CSM dă un aviz negativ, atunci ministrul justiției trebuie să mai facă un interviu cu persoana în cauză, dar până la urmă tot ministrul stabilește care sunt propunerile pentru aceste funcții.

Pe bucata asta de poziții și numiri la vârf în sistemul judiciar se vede deja că s-a format un soi de grup de personaje în magistratură care domină în sistemul judiciar. Ca magistrat nu știu dacă ai vrea acum să te pui rău cu șeful, știind că acesta va fi reconfirmat”, a mai declarat Elena Calistru pentru FANATIK.