Majorarea pensiilor cu 10%, duș cu apă rece. „Vorbim de o reducere în termeni reali. Guvernul trebuie să spună acest lucru populației”

Economiștii subliniază că cei 10% pe care Guvernul îi promite pensionarilor de la începutul anului acoperă în fapt doar o mică parte din inflația care a redus puterea de cumpărare a oamenilor și care, subliniază aceștia, se va menține ridicată pe tot parcursul anului viitor.

Pensii majorate cu doar 10%

Ministrul PSD al Muncii, Marius Budăi, a declarat duminică că de la începutul anului pensiile vor crește cu cel puțin 10%, asta deși a subliniat că ar fi necesar o creștere mult mai mare. Totuși, ministrul PSD a precizat că această majorare este mai mare decât rata inflației de 5,4% din anul 2021. „Marcel Ciolacu şi premierul României au spus foarte clar că de la 1 ianuarie pensiile vor crește. Noi, PSD, când ne-am făcut calculele şi am făcut acele propuneri pe masa coaliţiei am luat în calcul cifre oficiale (…) și am ajuns la concluzia că pensiile ar trebui să crească de la 1 ianuarie cu cel puţin 10%”, a declarat Marius Budăi.

În urmă cu două zile acesta precizase că impactul bugetar al acestei majorări este de 11 miliarde de lei, bani pe care bugetul țării îi poate suporta, dată fiind atât creșterea economică cât și creșterea încasărilor la buget. „Când am făcut această propunere, noi, PSD, am analizat-o foarte bine, am combinat şi am modelat datele în aşa fel încât să putem să ne asigurăm că avem spaţiu bugetar”, a susținut Budăi.

Dacă PSD a menționat acum procentul minim cu care se pot majora pensiile, în urmă cu două săptămâni premierul Ciucă precizase că procentul maxim pe care bugetul de stat îl poate acoperi este de 11%. „Am discutat şi în PNL, procentul cu care putem creşte pensiile trebuie să fie acela cu care nu producem un deficit mai mare pe bugetul de pensii. Ca atare, în acest moment, limita la care ne referim este de aproximativ 11%”, a susținut premierul Ciucă.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Opoziția a criticat faptul că majorarea pensiilor se face cu doar 10%, subliniind că nu este acoperită nici măcar rata inflației prin acest procent. Săptămâna trecută, deputatul Ionel Dancă, de la Forța Dreptei, a precizat într-un interviu pentru RFI că majorarea pensiilor ar trebui să includă un procent de cel puțin 15% „pentru recuperarea inflației”, subliniind că Guvernul dispune de banii necesari în condițiile în care a fost principalul câștigător al valului inflaționist. „Bugetul în momentul de față se alimentează cu venituri mult mai mari din creșterea prețurilor și a inflației. Să nu uităm că în acest an cel puțin 40 de miliarde de lei la buget au venit în plus din inflație, din creșterea prețurilor la energie”, a spus acesta.

Anunțul celor de la PSD a fost ironizat chiar de către fostul lor aliat, fostul premier Floin Cîțu, care luni, într-o postare pe pagina sa de Facebook, sublinia faptul că PNRR-ul permite majorarea pensiilor cu 25% iar social-democrații, care au anunțat în mod repetat că doresc renegocierea plafonului bugetar pentru pensii, susțin acum majorarea cu doar 10%. „În PNRR există spaţiu pentru a creşte pensiile sustenabil cu 25% in 2023. Tot anul PSD a urlat că vrea să renegocieze PNRR pentru că nu poate să crească pensiile. Astăzi PSD spune că vrea să crească pensiile DOAR cu 10%”, a scris pe Facebook fostul premier liberal.

De altfel, fostul ministru USR al fondurilor europene, Cristian Ghinea, arăta în urmă cu câteva zile că PNRR permite majorarea pensiilor românilor cu 27% și că, deși PSD a promis că pensiile vor fi crescute cu 40%, acum social-democrații s-au oprit la 10%.

„Pensiile contributive sunt în acest moment 7,4% din PIB. Pensiile speciale reprezintă 0,9% din PIB. Deci, cheltuim cu pensiile 8,3% din PIB. În acest moment, punctul de pensie este 1.586 de lei. Să aplicăm logica PSD: dacă la 1.586 de lei, pensiile sunt 8,3% din PIB, cât ar fi punctul de pensie dacă am fi la 9,4% din PIB, care este plafonul din PNRR?

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Vorbim de PIB pe acest an şi calculele sunt făcute dacă pensia ar fi mărită de la 1 iulie pentru următoarele şase luni. La 9,4% din PIB, punctul de pensie ar trebui să fie 2.027 de lei. PSD poate creşte pensiile, de mâine, cu 27% față de valoarea actuală. Ulterior, pensiile cresc automat, odată cu economia – asta cere PNRR, eliberăm pensionarii de pixul politrucilor”, a explicat Ghinea.

De ce nu poate majora Guvernul pensiile cu mai mult?

Economiștii au subliniat că această majorare de 10% va fi aproape nesemnificativă pentru o mare parte a pensionarilor în condițiile în care pensia medie în țara noastră este de sub două mii de lei și deci, pentru aceștia, majorarea va fi de sub 200 de lei. Așa cum sublinia luni analistul economic, Adrian Negrescu, 25% din cei 4,8 milioane de pensionari beneficiază de o pensie de doar o mie de lei, pentru care majorarea va fi de doar 100 de lei, iar pensia medie este de 1.846 de lei, iar pentru aceștia majorarea va fi de 184 de lei. „Oare e de ajuns în condițiile în care inflația percepută de pensionari e pe la 35%?”, subliniază acesta.

Profesorul de economie Cristian Păun subliniază și el că avem în fapt o reducere a pensiilor în termeni reali, luând în calcul rata oficială a inflației. Potrivit acestuia, 1.000 de lei la începutul anului valorează circa 800 de lei acum, la final de an, și că pentru păstrarea puterii de cumpărare, majorarea ar trebui să fie până la 1.200 de lei, ceea ce înseamnă că majorarea de până la 1.100 de lei reprezintă în fapt o reducere cu 10%. Acesta a subliniat că statul a fost principalul beneficiar al scumpirilor, în special pe zona de energie, dovadă creșterea cu 22% a veniturilor fiscale.

„Cert este că, într-adevăr, principalul beneficiar a tot ce înseamnă creșterea prețurilor în energie este statul și direct prin partea de companii de a care produc energie și indirect prin tot tot ceea ce încasează sub formă de taxe pe energie energia, fiind cel mai taxat sector din economie, dacă includem în sectorul energetic și combustibilii, aici avem și TVA, avem și accize, avem și tot felul de alte suprataxări ale profitului, taxe de cogenerare pentru generare, tot felul de taxe încărcate în acel preț.

Ori în momentul în care a crescut prețul energie, cu siguranță statul a beneficiat de această creștere. Sigur că el a ales să compenseze acest preț ulterior, tot din bugetul de stat. Adică a plimbat până la urmă niște bani”, a declarat, pentru FANATIK, Cristian Păun, profesor la ASE.

Potrivit acestuia, Guvernul nu a acționat prin companiile de stat din energie pentru a pune o frână scumpirilor din acest domeniu, scumpiri care s-au reflectat ulterior în toate produsele, iar în acest moment inflația a lovit toate păturile sociale din țară iar acum guvernanții încearcă să distribuie aceste costuri cât mai echilibrat în rândul întregii populației, de unde și majorarea cu doar 10% a pensiilor.

Mai mult, acesta avertizează că pentru anul viitor trebuie să ne așteptăm tot la o inflație de două cifre în contextul în care o parte din compensările prețului combustibilului expiră în aceste luni.

„În cazul pensionarilor avem o creștere cu 10%, dar de fapt la o inflație de 15-20%, cred că va fi cam 20% pe final de an și să nu uităm că încă nu a intrat în calcul inflației prețul energiei și gazului care va fi luată în considerare după ce compensările vor ieși din schemă, vom avea o creștere și mai mare. Deci, ne vom confrunta cu o inflație de două cifre încă un an sau doi, până prin 2024, nu cred că reușim să o scădem din nou la sub 10%. Deci, la o inflație de 20%, noi nu am crescut pensia cu 10%, ci am tăiat-o cu 10%, și statul ar trebui să comunice de fapt acest lucru cetățenilor”, a mai declarat, pentru FANATIK, profesorul Cristian Păun.

Acesta însă a subliniat ca, în condițiile unei inflații ridicate pe o perioadă prelungită de timp, Guvernul să se trezească într-o spirală inflație-salarii, care nu va face decât să prelungească acest fenomen inflaționist, unul care sărăcește pe toată lumea și în special pe cei cu venituri mici. Profesorul Cristian Păun este de părere că în contextul actual Guvernul deja nu mai are spațiul fiscal să suporte aceste majorări salariale în sectorul bugetar și să acopere deficitul de la fondul de pensii, în contextul în care s-a bazat exclusiv pe veniturile generate de inflație.

„Veniturile de pe seama inflației sunt iluzorii, pentru că tu, ca guvern, obții niște venituri în plus, dar tu ești și plătitor de cheltuieli, mă refer aicea la cheltuielile de funcționare ale statului. Și statul plătește energie electrică și statul plătește gaz. Pe de altă parte și tu trebuie să faci tot felul de investiții a căror prețuri au început să crească. O autostradă, de exemplu, va costa mai mult și atunci tot ce ai luat pe mere dai pe pere”, a mai precizat acesta.

Anul viitor situația economică va fi mai grea

Economiștii sunt de părere că în acest moment scenariul în care anul viitor vom avea o scădere a inflației a devenit unul optimist, și că Guvernul va continua să-și alimenteze bugetul tot pe seama inflației și în anul care vine, iar în termeni reali, pensiile vor continua să scadă. „Pensiile vor continua să fie mâncate de inflație și atunci nu vom avea practic un scenariu în care să se revină la valoarea lor reală”, a subliniat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

În opinia acestuia, în toată această perioadă de criză inflaționistă statul nu a luată nicio măsură de reducere a cheltuielilor aparatului bugetar sau de creștere reală a încasărilor prin sporirea capacității de colectare, context în care anul viitor nu va exista un spațiu bugetar pentru alte majorări ale pensiilor în condițiile în care veniturilor oamenilor vor scădea în termeni reali în continuare.

„Statul român este într-o postură foarte ingrată: încasează puțin, cheltuie foarte mult. Cea mai mare parte a cheltuielilor se duc pe pensii și pe salarii. Nu vei avea de unde să crești pensiile dacă nu vei modifica colectarea veniturilor și dacă nu vei reduce celelalte cheltuieli publice. La fel ca în 2010, atunci când veniturile bugetare au crescut doar prin majorarea taxelor, acum se întâmplă la fel, pentru că nu vedem o îmbunătățire calitativă la Ministerul Finanțelor în ceea ce privește colectarea. Din contră, ar trebui să ne așteptăm la o creștere a evaziunii fiscale.

Deci, neexistând o îmbunătățire în colectare punem capac acest acestui capitol, aceste posibile soluții, deci nu va avea de unde statul român să mărească pensiile fiindcă nu îmbunătățește colectarea. La fel, pe partea de cheltuieli publice vedem că nu există nicio reformă, deci nu ai de unde să faci economii. Măsurile de plafonare a salariilor sau a altor cheltuieli sunt măsuri temporare, ele nu țin decât o perioadă foarte scurtă de timp, după cum am văzut și în 2010. Ca să ai o scădere de durată, sustenabilă a cheltuielilor publice trebuie să faci reforme, ceea ce nu se întâmplă”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan, care subliniază că fără o reașezare a cheltuielilor bugetare pensiile vor fi tot mai mici ca putere de cumpărare, în special în condițiile în care situația demografică a țării se înrăutățește, iar numărul pensionarilor îl va depăși pe cel al persoanelor active.

„Anul viitor situația economică va fi mai grea decât cea de anul acesta, pentru că nu vom mai vedea această euforia consumului și a cheltuielilor pe care am văzut-o în prima parte a acestui an. Banii care s-au economist întru pandemiei au fost cheltuiți. BNR a pus frână și acest ciclu de creștere a dobânzilor nu s-a încheiat, deci el va continua și dobânzile vor rămâne ridicate și toată lumea, inclusiv populația urbană, va simțit povara acestui context economic și a politicilor proaste din trecut și din prezent, pentru că noi acuma simțim și povara prostiei din trecut, nu doar din prezent”, a mai precizat acesta pentru FANATIK.