Majorările salariale câștigate de judecători în instanță: sporuri de 45% plătite angajaților, deși legea limitează la 30%. Sumele uriașe plătite de la buget

În anul 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a avut un buget inițial de 2,67 miliarde lei. Era primul an în care Înalta Curte prelua acest buget de la Ministerul Justiției. Din această sumă, cheltuielile de personal reprezentau 2,64 miliarde. Suma însă avea să se dovedească insuficientă, astfel că Executivul avea să aprobe transferul de la Fondul de rezervă bugetară, alte 3,59 miliarde. Din această sumă, 3,43 miliarde reprezentau, din nou, cheltuielile de personal.

Suma datorată pentru majorările salariale din instanțe

Un raport al Curții de Conturi, publicat în 29 mai, arată că la nivelul anului 2021 drepturile salariale restante ale personalului curților de apel și ÎCCJ, ca urmare a unor sentințe judecătorești definitive și a unor acte administrative, se ridicau la nivelul sumei de 2,04 miliarde. În anul următor, suma datorată judecătorilor și personalului din instanțe avea să scadă la 1,7 miliarde.

La finalul anului 2023 această sumă avea să crească amețitor, până la valoarea de 6,79 miliarde lei.

Potrivit raportului citat, jumătate din această sumă provenea de pe urma deciziilor judecătorești cu caracter executoriu, mai exact după ce judecătorii și personalul auxiliar au dat ÎCCJ în judecată și au câștigat, iar restul sumei ca urmare a unor acte administrative prin care s-au majorat salariile magistraților.

Digi24.ro

Frauda cu TVA este „una dintre cele mai atractive activități criminale din Europa”. Kovesi: „Avem situații în care se comandă omoruri”

„În anul 2023, datoriile totale față de salariați au fost în sumă de 6.799.139.547 lei, din care: 3.500.534.280 lei – datoriile reprezentând drepturi de natură salarială prevăzute în hotărâri judecătorești (cu o vechime sub un an și peste un an); 3.298.605.267 lei – datoriile reprezentând drepturi de natură salarială stabilite prin acte administrative de salarizare”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Documentul precizează că în această sumă sunt incluse și dobânzile și rata inflației la sumele câștigate de judecători în instanțe și prin acte administrative, mai exact fiind vorba de 941 milioane lei, adică 16% din întreaga sumă.

Digisport.ro

Fotbalistul prieten cu Mădălina Ghenea, acuzat că și-a băgat doi rivali în spital! Prima reacție

Cadru legislativ prost, aplicat prin decizii ale instanțelor

Raportul Curții de Conturi subliniază că de vină pentru această situație este „cadrul legislativ în materia salarizării, marcat de schimbări succesive ale mecanismului de calcul al drepturilor salariale”. Documentul face un scurt istoric al acestor modificări și decizii ale instanțelor, începând cu anul 2006, când pentru calcularea salariilor de bază este introdus indicatorul valorii de referință sectorială (VRS). Inițial valoarea acestuia a fost stabilit la suma de 257 lei, însă este majorat „exclusiv pe cale jurisdicțională”, cuantumul ajungând la 605 lei în perioada anului 2023.

A urmat apoi în 2009 o altă lege, apoi o alta în 2015, apoi o Ordonanță de Urgență în 2016, apoi o decizie a CCR, apoi o nouă lege în 2017 – toate cu privire la salarizarea magistraților au condus la un sistem complex, lipsit de claritate, ce a condus la un fenomen litigios fără precedent: mii de procese deschise de către actuali și foști magistrați.

„Sumarizând, cadrul legislativ complex și predispus la dificultăți de interpretare juridică, marcat de modificări frecvente a generat amplificarea fenomenului litigios. Astfel, personalul din cadrul instanțelor judecătorești a formulat, în calitate de reclamant, acțiuni în instanță și, invocând respectarea principiului nediscriminării, a solicitat alinierea salariilor efective aflate în plată la drepturile stabilite de instanțele de judecată prin hotărârile definitive pronunțate, precum și noi drepturi salariale, după caz”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Concret, magistrații au reclamanții au solicitat, invocând discriminarea salarială, fie stabilirea unei valori de referință sectorială superioare, fie solicitarea unor drepturi care nu mai erau prevăzute de lege (de exemplu sporul pentru risc şi solicitare neuropsihică prevăzut anterior de art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispoziţie abrogată prin OG nr. 83/2000), fie a unor drepturi prevăzute expres şi exclusiv doar în favoarea unor categorii profesionale din sistemul justiţiei (majorarea pentru vechimea în funcţie prevăzută pentru judecători şi procurori solicitată de
asistenţii judiciari, salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA şi DIICOT), fie acordarea de sporuri în procent maxim de 45%. Raportul Curții vorbește de „ultra-activarea” unor legi care fuseseră abrogate prin prelungirea, ca urmare a unor decizii în instanță, a efectelor acestora.

Raportul Curții precizează că, la finalul anului 2023, pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare în care ÎCCJ avea calitatea procesuală.

Când instanța bate legea

Raportul citat oferă mai multe exemple în care fie instanțele (ca ordonatori de credite) fie prin deciziile formulate pur și simplu nu au ținut cont de prevederile legale. Un astfel de caz privește prevederea din legea cadru 157/2017 prin care sporurile acordate sunt limitate la 30% din bugetul total al ordonatorului de credite. („Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”.)

Auditorii Curții susțin că acest plafon a fost depășit la multe dintre Curțile de Apel din țară (CA Pitești a înregistrat un procent de 34,90% al sporurilor acordate din cuantumul salariului de bază față de limita admisă de 30%; CA Bacău – 31,89 %, CA Oradea – 30,44 %, CA București – 31,71 %, CA Cluj – 31,01 % , CA Galați – 33,74 %, CA Tg. Mureș – 32,99 %, CA Tg. Ploiești 30,79 %). Cifrele sunt la nivelul anului 2021, însă instanțele nu și-au schimbat practica nici doi ani mai târziu. CA București înregistra o depășire a acestui plafon cu 4,6% în anul 2023.

Mai mult, la nivelul instanțelor s-a ajuns apoi la un nivel recunoscut al sporurilor de 45% ca urmare a unor decizii în procesele privind materia salarială.

„Examinarea elementelor salariale pentru categoriile profesionale personal auxiliar de specialitate și conex a relevat că unele instanțe de judecată au recunoscut drepturi de natura sporurilor acordate în procent total de 45% din salariul de bază, procent rezultat din cumularea sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase de 15%, cu sporul pentru solicitare neuropsihică de 25% și sporul de confidențialitate de 5%). Ulterior, și alte curți de apel au acordat sporuri cumulate în procent de 45% ca urmare a unor decizii pronunțate de instanțele de judecată sau ca urmare a extinderii aplicării acestora”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Instituția de control subliniază că în aceste cazuri avem de a face cu un conflict de natură juridică, întrucât pe de o parte legea salarizării reglementează cuantumul sporurilor ca limită maximă de 30%, iar pe de altă parte, hotărârile judecătorești pronunțate, care sunt titluri executorii care au forță juridică obligatorie și trebuie puse în aplicare, și au stabilit cuantumuri de 45%.