Majoritatea pacienților cu sindrom post-COVID nu au fost spitalizați la momentul infecției inițiale. Ce categorie de persoane este mai afectată

Cercetătorii au analizat cea mai mare bază de date de asigurări private de sănătate din Statele Unite în primele patru luni după ce a fost creat un cod de diagnosticare pentru sindromul post-COVID.

Majoritatea americanilor cu sindrom post-COVID nu au fost spitalizați la momentul infecției

Rezultatele acestei analize descriu o imagine serioasă a impactului grav și continuu al COVID asupra sănătății oamenilor și asupra sistemului de sănătate.

Sindromul post-COVID, o constelație complexă de simptome post-infecție persistente sau noi, care poate dura câteva luni sau mai mult, a devenit una dintre cele mai descurajante moșteniri ale pandemiei.

Estimările cu privire la numărul de oameni care ar putea fi afectați în cele din urmă au variat de la 10% la 30% dintre adulții infectați.

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Un raport recent al Oficiului de Responsabilitate Guvernamentală din SUA a arătat că între 7,7 milioane și 23 de milioane de oameni din Statele Unite ar putea dezvolta sindrom post-COVID. Rămân însă multe neclarități despre prevalența, cauzele, tratamentul și consecințele afecțiunii.

Noul studiu se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi că, în timp ce pacienții care au fost spitalizați sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta acest sindrom, persoanele cu infecții inițiale cu coronavirus ușoare sau moderate – care alcătuiesc marea majoritate a pacienților cu coronavirus – pot experimenta în continuare simptome debilitante, inclusiv probleme de respirație, oboseală extremă și probleme cognitive și de memorie.

Analiza, bazată pe ceea ce raportul numește cea mai mare bază de date de asigurări private de sănătate din Statele Unite, a găsit 78.252 de pacienți care au fost diagnosticați cu noul cod din Clasificarea Internațională a Bolilor – codul de diagnostic U09.9 pentru „afecțiune post COVID-19, nespecificată” — între 1 octombrie 2021 și 31 ianuarie 2022.

Două treimi dintre pacienții cu sindrom post-COVID aveau afecțiuni preexistente

Studiul, realizat de FAIR Health, o organizație nonprofit care se concentrează pe costurile de îngrijire a sănătății și problemele de asigurări, a constatat că 76% dintre pacienții cu sindrom post-COVID nu au necesitat spitalizare pentru infecția inițială cu coronavirus.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

O altă constatare izbitoare a fost că, în timp ce două treimi dintre pacienți aveau afecțiuni preexistente de sănătate în dosarele lor medicale, aproape o treime nu au avut, un procent mult mai mare decât s-ar fi așteptat specialiștii.

Cercetătorii intenționează să continue să monitorizeze pacienții pentru a vedea cât durează simptomele lor, dar Robin Gelburd, președintele FAIR Health, a declarat că organizația a decis să publice datele din primele patru luni acum, „având în vedere urgența” problemei.

Gelburd a mai precizat că cercetătorii lucrează pentru a încerca să răspundă la unele dintre întrebările care nu sunt abordate în raport, inclusiv oferirea de detalii despre starea de sănătate anterioară a unor pacienți pentru a încerca să identifice dacă anumite probleme medicale îi expun pe oameni la un risc mai mare de apariție a sindromului post-COVID-19.

Organizația intenționează, de asemenea, să analizeze câți pacienți din studiu au fost vaccinați și când, a mai spus Gelburd. Peste trei sferturi dintre pacienții din studiu au fost infectați în 2021, majoritatea în ultima jumătate a anului.

În medie, pacienții încă se confruntau cu simptome încadrate în sindromul post-COVID la patru luni și jumătate după infectare.

35% dintre pacienți, vârsta cuprinsă între 36 și 50 de ani

Descoperirile sugerează un impact potențial uluitor al sindromului post-COVID asupra oamenilor tineri și asupra societății în general.

Aproape 35% dintre pacienți aveau vârsta cuprinsă între 36 și 50 de ani, în timp ce aproape o treime aveau vârsta cuprinsă între 51 și 64 de ani, iar 17% aveau vârsta cuprinsă între 23 și 35 de ani. Copiii au fost, de asemenea, diagnosticați cu afecțiuni post-Covid: aproape 4% din pacienții aveau 12 ani sau mai puțin, în timp ce aproape 7% aveau vârste cuprinse între 13 și 22 de ani.

Șase la sută dintre pacienți aveau 65 de ani și mai mult, o proporție care reflectă cel mai probabil faptul că pacienții acoperiți de programul obișnuit de asigurări de sănătate Medicare nu au fost incluși în studiu. Era mult mai probabil decât grupurile mai tinere cu sindrom post-COVID să fi avut afecțiuni medicale cronice preexistente.

Datele analizate nu au inclus informații despre rasa sau etnia pacienților, au spus cercetătorii.

60% dintre pacienții diagnosticați cu sindrom post-COVID au fost femei, a raportat studiul, în comparație cu 54% dintre pacienții cu COVID în general din baza de date FAIR Health. Cu toate acestea, în grupele de vârstă cele mai în vârstă și cele mai tinere, existau aproximativ la fel de mulți bărbați ca și femei.

Datele studiate au arătat că aproape un sfert dintre pacienții cu sindrom post-COVID au avut simptome respiratorii, aproape o cincime au acuzat tuse și 17% au fost diagnosticați cu stare de rău și oboseală, o categorie de anvergură care ar putea include probleme precum ceața cerebrală și epuizarea care se agravează după activitatea fizică sau mentală. Alte probleme comune au inclus bătăile anormale ale inimii și tulburările de somn.

Tulburarea de anxietate generalizată a fost mai frecventă la persoanele cu vârsta între 23 și 35 de ani decât pentru alte grupe de vârstă, a raportat studiul, în timp ce hipertensiunea arterială a fost mai frecventă la pacienții cei mai în vârstă.

Ce este sindromul post-COVID și cum se manifestă?

Nu există o definiție medicală sau o listă de simptome împărtășite de toți pacienții – două persoane care experimentează acest fenomen pot avea experiențe foarte diferite.

Cu toate acestea, cea mai comună caracteristică este oboseala invalidantă. Alte simptome includ: dispnee (respirație scurtă n.r.), tuse care nu dispare, dureri articulare, dureri musculare, probleme de auz și vedere, dureri de cap, pierderea mirosului și gustului, precum și leziuni ale inimii, plămânilor, rinichilor și intestinelor.

Au fost raportate probleme de sănătate mintală, inclusiv depresie, anxietate și dificultăți de a gândi clar.

Specialiștii au mai multe teorii referitoare la modul în care virusul provoacă aceste efecte pe termen lung, dar nu au încă răspunsuri definitive. Este posibil ca virusul să fi fost eliminat din majoritatea corpului, dar continuă să rămână în câteva “buzunare” mici.

Coronavirusul poate infecta direct o mare varietate de celule din corp și poate declanșa un răspuns imun hiperactiv, care provoacă, de asemenea, daune în tot corpul.

O altă teorie ar fi că sistemul imunitar nu revine la normal după COVID și acest lucru cauzează probleme de sănătate. Infecția poate modifica, de asemenea, modul în care funcționează organele oamenilor.