Malcolm X, ucis pentru drepturile persoanelor de culoare. Tot mai mulți oameni din SUA, în fața unei lupte similare

SUA îl comemorează pe Malcolm X, activistul pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare, asasinat la New York în urmă cu șase decenii. Dar țara este din nou în mijlocul unor lupte pentru drepturile anumitor categorii de persoane.

Malcolm X, ucis la vârsta de 39 de ani

Malcolm X a fost un activist politic american, care a militat pentru drepturile persoanelor de culoare. Este renumit pentru lupta sa pentru ca persoanele de culoare să fie tratate la fel ca persoanele albe.

Născut Malcolm Little, activistul a devenit Malcolm X, după ce s-a convertit la Islam și a aderat la mișcarea Națiunea Islamului. Nation of Islam este o mișcare și organizație afro-americană, fondată în 1930 și cunoscută pentru învățăturile sale care combină elemente ale islamului tradițional cu idei ale naționalismului de culoare.

Malcolm X a fost un purtător de cuvânt proeminent al Națiunii Islamului, îndemnându-i pe negri să își revendice drepturile civile „prin orice mijloace necesare”.

Digi24.ro

J. D. Vance: „Nu-mi place să salvez Europa din nou!” Planurile de război ale SUA, transmise unui jurnalist american pe Signal

Aproape de sfârșitul vieții sale, s-a despărțit de organizație și a început să vorbească despre potențialul unității rasiale, ceea ce i-a atras mânia unor adepți.

Pe 21 februarie 1965, Malcolm X, în vârstă de 39 de ani, a fost împușcat mortal în Audubon Ballroom din Harlem, New York.

Digisport.ro

FOTO Sanmarinezii au rămas ”mască” la meciul cu România: ”Nu am văzut niciodată așa ceva”

Trei bărbați au fost găsiți vinovați de uciderea sa și condamnați la închisoare pe viață. Mujahid Abdul Halim, cunoscut și sub numele de Talmadge Hayer și Thomas Hagan, a recunoscut că l-a împușcat pe Malcolm X, dar a declarat că ceilalți doi bărbați – Muhammad Aziz și Khalil Islam – nu au fost implicați. În 2021, Aziz și Islam au fost exonerați.

Aziz a fost eliberat după ce a executat 20 de ani de închisoare, însă Islam a murit înainte ca numele său să poată fi reabilitat. Bărbații și familiile lor au primit în cele din urmă 36 de milioane de dolari ca despăgubire pentru condamnările nedrepte.

La 60 de ani de la asasinarea lui Malcolm X, avocatul Ben Crump, care reprezintă familia activistului a solicitat declasificarea documentelor din acest caz.

Lupta pentru drepturile omului continuă

Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului avertizează asupra faptului că decretele executive semnate de Donald  Trump de la revenirea la Casa Albă amenință o gamă largă de astfel de drepturi.

Populațiile vulnerabile sunt cele mai expuse riscului de abuzuri grave din cauza acestor ordine care „amenință să submineze respectarea drepturilor internaționale ale omului atât în SUA, cât și în străinătate”, avertizează Human Rights Watch.

„Amploarea și impactul acestor ordine executive sunt profund alarmante”, a declarat Tirana Hassan, director executiv la Human Rights Watch.

„Acestea amenință drepturile oamenilor din Statele Unite și din întreaga lume, în special drepturile populațiilor deja marginalizate și vulnerabile care sunt în mod disproporționat persoane de culoare.”

Ordine contra imigranților, minorităților sexuale și populațiilor vulnerabile

Ca efect al acestor ordine executive, refugiaților aflați în drum spre SUA, care trecuseră de mai multe etape de verificare, li s-a blocat accesul în țară.

„Ordinele legate de imigrație încearcă să anuleze dreptul de a solicita azil și alte forme de protecție umanitară, să sporească numărul de imigranți reținuți și să grăbească deportarea fără un proces echitabil.”

Efortul de a restricționa dreptul la cetățenie obținută prin naștere – contestat deja în instanțe – este un semnal că vor fi vizați și copiii în numele descurajării imigrației.

„Alte ordine invocă retorica războiului fără temei, într-o încercare aparentă de a justifica implicarea armatei SUA în aplicarea civilă a legilor imigrației, prevăd interdicții de călătorie discriminatorii, restricționează activitatea grupurilor societății civile și alte acțiuni abuzive.”

Un ordin executiv interzice din nou persoanelor transgender să servească în armata SUA, iar un altul refuză recunoașterea de către guvernul federal a identităților transgender, impunând recunoașterea doar a sexului masculin și feminin ca sexe biologice fixe.

Administrația Trump anulează, de asemenea, normele din era Biden care vizau eliminarea treptată a utilizării de către guvernul federal a centrelor privatizate de detenție a infractorilor.

Suspendarea asistenței externe amenință milioane de vieți

Asistența SUA pentru dezvoltare externă a fost suspendată, ceea ce îi expune la riscuri mai mari pe mulți apărători ai drepturilor omului din întreaga lume și pe persoanele pe care aceștia îi protejează, deoarece depind de acest sprijin pentru activitatea lor.

„De asemenea, vor exista consecințe de mare amploare asupra asistenței umanitare și de dezvoltare internaționale, care vor întrerupe asistența vitală pentru salvarea vieții a milioane de oameni.

Ordinele executive care creează ‘verificări sporite’ pentru solicitanții de viză din ‘regiuni sau națiuni identificate ca prezentând riscuri de securitate’ ar putea conduce la crearea de profiluri rasiale.

Revocarea sancțiunilor împotriva coloniștilor violenți și a organizațiilor de coloniști din Cisiordania ocupată ar putea consolida și mai mult impunitatea sau ar putea dăuna palestinienilor.

Semnalele de sprijin pentru impunerea de sancțiuni care vizează Curtea Penală Internațională vin în detrimentul victimelor crimelor grave.

Retragerea SUA din Acordurile de la Paris privind clima ar putea spori devastarea oamenilor și comunităților din cauza schimbărilor climatice”, mai avertizează organizația.

Registrul femeilor însărcinate

După decizia Curții Supreme a SUA din 2022, anularea verdictului în dosarul Roe vs Wade, susținătorii dreptului la avort se temeau că decizia va duce și la urmărirea și acuzarea de crimă a femeilor care fac avort.

Niciun stat nu a permis să se întâmple până acum nici una, nici alta, dar ideile, odată aduse în discuție, au primit atenție în adunările legislative în această lună, relatează The Independent.

Parlamentarii din Oklahoma au respins un proiect de lege care ar fi permis acuzarea femeilor de crimă, iar Dakota de Nord a făcut același lucru după o dezbatere în plen.

Proiecte de lege similare au mai fost introduse anterior, dar nu au ajuns să fie dezbătute.

O comisie din Missouri a audiat pledoarii cu privire la un proiect de lege care vizează crearea unei baze de date a femeilor însărcinate considerate „cu risc” de avort și conectarea acestora cu potențiali părinți adoptivi.

Monitorizarea gravidelor nu este o preocupare nouă. Planned Parenthood Federation of America afirmă că legislația din Missouri este prima de acest fel, deși temerile privind posibila urmărire a femeilor însărcinate nu sunt noi.

Susținătorii dreptului la avort afirmă de mult timp că, dacă informațiile privind sănătatea reproductivă a persoanelor nu sunt păstrate private, atunci acestea ar putea fi utilizate nu numai în reclame direcționate, ci și în anchete penale.

Femeile care fac avort ar putea fi acuzate de crimă

Comisia Judiciară a Senatului din Oklahoma a votat miercuri cu 6-2 împotriva avansării unei propuneri de a permite formularea de acuzații de crimă împotriva femeilor care fac avort, cu posibile pedepse care includ pedeapsa cu moartea și închisoarea pe viață. Cu o săptămână înainte, Camera din Dakota de Nord a respins o măsură cu caracteristici similare cu 77-16.

Grupuri precum National Right to Life Committee și Susan B. Anthony Pro-Life America au îndemnat de ani de zile legiuitorii să nu ia în considerare aceste măsuri, argumentând că femeile sunt adesea constrânse să avorteze și nu ar trebui pedepsite.

Unii legiuitori conservatori văd lucrurile altfel. „În timp ce clinicile de avort nu mai oferă sau nu mai efectuează avorturi, există o lacună masivă în legile statului Oklahoma”, a declarat senatorul Dusty Deevers, care a susținut măsura în fața comisiei judiciare. „Și anume, acestea nu se aplică mamelor însele.”

Deevers a mai declarat că abordarea sa este singura modalitate de a opri fluxul de pilule de avort prescrise de medici din alte state prin telemedicină și expediate în țară.

Este puțin probabil ca măsuri similare propuse în Idaho și Indiana să avanseze. Astfel de proiecte de lege au fost introduse și în Carolina de Sud și Texas.

La începutul lunii, președintele Donald Trump a anunțat că Statele Unite se vor retrage din Consiliul ONU pentru drepturile omului.