Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) Timiş a anunţat recent că Mario, băiatul de 13 ani implicat în crima din Cenei, este supus unor evaluări medicale şi psihologice, cu acordul şi cu participarea familiei. De rezultatul evaluărilor va depinde şi dacă el va rămâne sau nu în familie sau va fi instituţionalizat într-un centru rezidenţial.
Potrivit presei locale, Mario, care nu va răspunde penal, nu se mai află la Clinica de Neuropsihiatrie Pediatrică, el fiind mutat într-o locaţie cunoscută de autorităţi, alături de părinții săi. Familia sa are probleme financiare serioase, deoarece mama sa, Laura Romaneț, a figurat ca pârât în două dosare în care companii ce livrează energie electrică au dat-o în judecată pentru neplata facturilor, datoriile totale fiind în cuantum de 4.607,5 lei.
Primul dosar, în care Enel Energie SA figurează ca reclamant, a fost înregistrat pe 26 mai 2023 la Judecătoria Timișoara, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Compania a solicitat obligarea pârâtei Laura Romaneț la plata sumei de 1.211,12 lei reprezentând energie electrică şi 6,46 lei reprezentând penalităţi de întârziere, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată. În motivare, s-a arătat că între reclamantă şi pârâtă s-au derulat raporturi contractuale privind furnizarea de energie electrică la locul de consum indicat în contractul de furnizare a energiei electrice.
Astfel, începerea derulării relaţiilor contractuale s-a realizat la data în care pârâta a început să consume energie electrică, însuşindu-şi toate obligaţiile legale şi contractuale care derivă din utilizarea serviciului de furnizare a energiei electrice. Reclamanta a arătat că a furnizat pârâtei energie electrică, iar aceasta avea obligaţia corelativă de plată în termen de 15 zile de la data emiterii facturii, conform art. 6 din contractul cadru, data emiterii facturilor şi termenul de scadenţă fiind înscrise pe factură.
În ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la taxa aferentă serviciilor de debranșare/demontare/deconectare/reconectare/preavizare, temeiul legal în baza căruia se realizează serviciile şi se datorează taxa aferentă, îl reprezintă contractul cadru de furnizare a energiei electrice/gaze naturale şi art. 48 alin. 2 lit. p din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la clienţii finali, aprobat prin Ordinul A.N.R.E. nr. 235/2019, care menţionează că furnizorul trebuie să includă în factura emisă clientului final pentru locul de consum – certificate verzi, contribuția pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, TVA, acciză și alte taxe prevăzute de legislația în vigoare.
Potrivit dispoziţiilor cuprinse în contractul de furnizare energie electrică/gaze naturale însuşit de către părţi, în situaţia în care debitorul nu îşi achită facturile emise de către furnizor, acesta din urmă va întrerupe consumatorului furnizarea energiei electrice/gazelor naturale. În baza raporturilor derulate între părţi, s-au emis facturile fiscale în cuantum total neachitat de 1.211,12 lei, iar potrivit art. 9 al contractului încheiat între părți, în cazul neîndeplinirii în termenul de scadenţă prevăzut în anexa A a obligaţiilor prevăzute la art. 7.1, clientul va plăti în afara sumei datorate, dobânzi penalizatoare pentru întârzierea plăţii acestei sume, corespunzătoare ca procent dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor către bugetul de stat, pentru fiecare zi de întârziere faţă de scadenţă, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate.
Instanța a menționat că contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante, iar potrivit art. 1350 C.civ., orice persoană trebuie să îşi execute obligaţiile pe care le-a contactat. Art. 1516 C.civ. prevede că creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiei, iar în temeiul art. 1548 C.civ., culpa debitorului unei obligaţii contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Totodată, incidente soluţionării prezentei cauze devin dispoziţiile cuprinse în art. 1535 C.civ. referitoare la dreptul creditorului la daune moratorii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, precum şi prevederile art. 1539 C.civ., în sensul că se poate cere de către creditor atât executarea în natură a obligaţiei principale, cât şi plata penalităţii dacă penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiilor la timp.
În speţă, din interpretarea textelor legale mai sus menţionate rezultă că răspunderea civilă contractuală presupune în primul rând existenţa unor raporturi juridice anterioare între părţi, născute prin acordul lor de voinţă. Pentru antrenarea răspunderii civile contractuale, este, totodată, necesar să se facă dovada existenţei unei fapte care constă în nerespectarea unei obligaţii contractuale, a unui prejudiciu, precum şi a legăturii de cauzalitate între faptă şi prejudiciu, culpa fiind prezumată prin simplul fapt al neexecutării, potrivit dispoziţiilor menţionate.
Pe 17 octombrie 2023, Judecătoria Timișoara a obligat-o pe Laura Romaneț să plătească Enel Energie SA suma de 1.211,12 lei reprezentând contravaloare energie electrică furnizată şi suma de 6,46 lei reprezentând penalităţi de întârziere. Celălalt dosar, în care CEZ VANZARE SA este reclamant, a fost înregistrat la aceeași instanță pe 21 august 2023. Compania a solicitat obligarea pârâtei Laura Romaneț la plata sumei de 3.396.38 lei și la plata dobânzii contractuale, cu cheltuieli de judecată, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Instanța a arătat că între părţile din litigiu s-a încheiat contractul pentru vânzarea-cumpărarea de energie electrică din 8.11.2021 având ca obiect prestarea de către reclamantă a serviciului de furnizare a energiei electrice în schimbul plăţii contravalorii acesteia de către pârâtă în termen de 30 de zile de la emiterea facturii. În baza acestui contract, reclamanta a emis pe seama pârâtei facturile fiscale cu un debit total restant în cuantum de 3.396,38 lei, iar aceasta nu a dovedit stingerea debitului. Instanţa a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii, în sensul că obiectul acțiunii îl constituie plata unei sume de bani cu o valoare mai mică de 50.000 lei, iar creanţa nu derivă dintr-o cerere exceptată de la prezenta procedură.
În ceea ce priveşte creanţa principală, s-a constatat că aceasta este certă, lichidă şi exigibilă. În accepțiunea textului de lege invocat, creanţa certă este aceea a cărei existenţă rezultă din actul de creanţă sau din alte acte chiar neautentice emanate de la debitor sau recunoscute de acesta. În speţă, creanţa certă este cuprinsă în facturile fiscale anexate cererii, prin aceste facturi fiind determinată şi câtimea ei (creanță lichidă). Creanța este, de asemenea, exigibilă raportat la faptul că facturile fiscale au fost scadente în termen de 30 zile de la data emiterii, conform prevederilor contractuale. Pe 25 aprilie 2024, Judecătoria Timișoara a obligat-o pe Laura Romaneț la plata către CEZ Vanzare SA a sumei de 3.396,38 lei reprezentând debit restant și la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 106,69 lei.