Mama lui Toto Dumitrescu solicită despăgubiri uriașe Primăriei Capitalei și Consiliului General din cauza unei moșteniri. Letiția Badea a primit deja o sumă importantă

Pe 17 octombrie, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul instanței arestarea preventivă, pe o perioadă de 30 de zile, a lui Toto Dumitrescu. Din probatoriul administrat a rezultat că, la data de 14.09.2025, în jurul orei 13:00, în timp ce conducea un autovehicul pe bulevardul Mircea Eliade din București, la intersecţia cu bulevardul Primăverii, fiul lui Ilie Dumitrescu a intrat în coliziune cu un alt autovehicul care nu a acordat prioritate de trecere.

Letiția Badea a primit 2,5 milioane lei cu titlu de daune interese

În documente se arată că, deşi în urma accidentului a rezultat rănirea unei persoane, Dumitrescu Jr a părăsit locul accidentului fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului. Mai mult, el a fost testat pozitiv la cocaină. Toto nu este la primul conflict cu legea penală, săvârşind în trecut o infracţiune de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, pentru care instanţa a dispus, în decembrie 2021, amânarea aplicării pedepsei de 8 luni închisoare. Toto este fiul lui Ilie Dumitrescu și al Letiției Badea, părinții săi cunoscându-se la începutul anilor 90, într-o emisiune televizată. Pe vremea aceea, Letiția era studentă la Filologie și fotomodel, iar Ilie Dumitrescu, jucător în Anglia, era căsătorit cu Nela, prima sa soție.

Ilie și Letiția nu au fost căsătoriți, dar au doi copii, pe Toto și Mayra. Dumitrescu și Badea s-au despărțit în 2007. Numele Letiției Badea apare ca intimat reclamant într-un dosar înregistrat pe 1 aprilie 2020 la Curtea de Apel București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Intimat pârât figurează Consiliul General al Municipiului București, iar apelant pârât este Municipiul București prin primar general. Miza este un teren al Letiției Badea, aflat în sectorul 4, pe care nu a putut să îl transforme într-o parcare din cauza unui proiect de infrastructură al autorităților care nu a mai fost realizat. În dosar se arată că Letiția Badea a dat în judecată primăria și consiliul, solicitând obligarea acestora la plata sumei de 250.000 lei, evaluare provizorie până la administrarea probelor în cauză, reprezentând despăgubirile aferente lipsei de folosinţă a terenului proprietatea Letiței Badea, în suprafaţă de 4624 mp, situat în sector 4, în perioada ianuarie 2006 – februarie 2012.

Prin încheierea din Camera de consiliu din data de 15.04.2015, Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal a trimis dosarul spre competentă soluţionare unei secţii civile a aceleiaşi instanţe, cu motivarea că litigiul are natură civilă. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a V-a Civilă în 2015. La data de 21.06.2017, Letiția Badea şi-a precizat cuantumul pretenţiilor, în urma expertizei efectuate în cauză, la suma de 7.896.786 lei. Prin sentința din 20.10.2017, Tribunalul București a admis în parte acțiunea precizată, a obligat în solidar pârâţii Municipiul Bucureşti, prin Primarul General şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti să plătească Letiției Badea suma de 2.500.000 lei, cu titlu de daune interese și a anulat în rest pretenţiile, ca netimbrate. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că Letiția Badea a dobândit terenul din sectorul 4, în suprafaţă de 4624 mp, prin moştenire, conform certificatului de moştenitor suplimentar din 22.12.1999.

Digi24.ro

VIDEO Escapada la munte în doi, care a declanșat o adevărată isterie. Ce spun acum tinerii dați dispăruți și căutați timp de două zile

Terenul a fost restituit în baza dispoziţiei din 31.05.1999 emise de Primarul General al Municipiului Bucureşti în temeiul deciziei civile din 20 aprilie 1999 a Tribunalului Bucureşti. Letiția Badea şi-a intabulat dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu la data de 28.03.2000. Tribunalul a constatat că terenul a fost afectat în totalitate de închiderea inelului principal de circulaţie, în baza PUZ Parcul Tineretului aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 278/2005, în scopul realizării unei artere orăşeneşti care să asigure legătura rapidă între Splaiul Unirii şi Calea Văcărești. Tribunalul a constatat că terenul a fost încadrat, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului Bucureşti nr. 27/ 30.01.2012 în zona M 2 – subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălţimi maxime de P+14 niveluri cu accente înalte.

Digisport.ro

Decizia luată de FIFA în privința finalei Cupei Mondiale, după ce New York-ul a fost acoperit de nori de fum dens

Dreptul de proprietate al Letiția Badea asupra terenului a fost afectat

La data de 14.03.2011, Letiția Badea a acţionat în contencios administrativ autorităţile locale, Municipiul Bucureşti prin Primarul General, Primarul General al Municipiului Bucureşti şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru obligarea acestora să reglementeze situaţia urbanistică a terenului de o manieră care să conducă la respectarea dreptului de proprietate al reclamantei. Litigiul a făcut obiectul unui dosar soluţionat prin sentinţa civilă din 3.12.2012 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin respingerea recursului la data de 03.10.2013 de către Curtea de Apel Bucureşti. În considerentele sentinţei menţionate, s-a reţinut că eventualul refuz de soluţionare a unei cereri venit din partea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, de a stabili dacă terenul proprietatea reclamantei situat în Municipiul Bucureşti, sector 4, este afectat de vreo utilitate publică, a persistat până la 30.01.2012, dată la care a fost adoptată de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti hotărârea nr. 27, prin care a fost aprobat PUZ – ul solicitat de către Letiția Badea.

Tribunalul a constatat că, din certificatele de urbanism şi hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţa de contencios administrativ, rezultă că dreptul de proprietate al reclamantei Letiția Badea asupra terenului din sector 4 a fost afectat, în ceea ce priveşte libera folosinţă, urmare a aprobării de către autorităţile pârâte a unui plan urbanistic prin care terenul a fost afectat în totalitate unui proiect de interes general. În acest sens, tribunalul a constatat că, astfel cum s-a precizat în certificatul de urbanism nr. 699/17.04.2008, terenul a fost afectat în totalitate, în 2005, de traseul propus pentru realizarea Inelului principal de Circulaţie al Municipiului Bucureşti, iar la data emiterii certificatului de urbanism din 2008 se renunţase deja la închiderea Inelului Principal de Circulaţie al Municipiului Bucureşti prin Parcul Tineretului, acesta urmând a se realiza pe Calea Văcăreşti.

Tribunalul a arătat că, numai în condiţiile aprobării unui Plan Urbanistic Zonal care să modifice prevederile PUZ Parcul Tineretului, terenul proprietatea Letiției Badea putea deveni construibil, prin extinderea asupra lui a prevederilor urbanistice ale zonei alăturate, respectiv subzona N2 – mixtă, cu clădiri având regim de înălţime P+14 niveluri. Tribunalul a considerat că situaţia în care s-a aflat Letiția Badea în perioada ianuarie 2006 – februarie 2012 a fost echivalentă unei exproprieri de fapt, rezultând din pierderea vreme îndelungată a dreptului de a se folosi de terenul său combinată cu eşuarea încercărilor de până la promovarea acţiunii în contencios administrativ de a remedia situaţia incriminată şi cu lipsa oricărei indemnizări, situaţie care reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate expropriată în fapt, deci este dovedită şi condiţia prejudiciului şi a legăturii directe dintre acest prejudiciu şi fapta ilicită reprezentată de inacţiunea autorităţilor publice pârâte.

Primăria Capitalei a formulat recurs

Cât priveşte cuantificarea acestui prejudiciu, tribunalul s-a raportat la diferenţa de valoare prin vânzarea terenului în anul 2012 şi cea cu care s-a vândut un teren similar, vecin cu proprietatea Letiției Badea, în anul 2006, când terenul proprietatea reclamantei a fost afectat de funcţiuni „non aedificandi”. Tribunalul a apreciat că această modalitate de cuantificare îndeplineşte condiţia certitudinii prejudiciului, în contextul în care s-a raportat la terenuri din aceeaşi zonă, Intrarea Urcuşului, unde este situat terenul folosit drept comparabilă, fiind vecină cu str. Dâmbului. În raport de această modalitate de evaluare a prejudiciului, valoarea prejudiciului, astfel cum a fost indicată de către expert, este de 7.896.786 lei, iar această valoare a fost însuşită de către Letiția Badea prin precizarea de acţiune depusă la termenul de judecată din data de 21.06.2017.

Prin decizia civilă din 21.01.2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a fost respins apelul declarat de apelantul–pârât Municipiul Bucureşti împotriva sentinţei civile pronunţată de Tribunalul Bucureşti, iar prin decizia civilă din 25.02.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia I Civilă, a fost admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Bucureşti împotriva deciziei din data de 21 ianuarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a fost casată decizia şi trimisă cauza spre rejudecare. S-a arătat că susținerile Primăriei, în sensul că majoritatea ipotezelor ce au făcut obiectul expertizei evaluatorii efectuate în cauză au un caracter esențialmente speculativ întrucât Letiția Badea nu a probat că ar fi avut intenţia şi capacitatea/resursele necesare edificării unui parcaj sau al unei terase sunt nefondate, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Curtea a constatat că Letiția Badea s-a interesat cu privire la situaţia juridică a terenului, iar prin certificatele de urbanism nr. 1518/17.08.2006, 699/17.04.2008 şi 507/14.04.2009, emise de Primăria Sectorului 4 Bucureşti, i s-a comunicat faptul că terenul este neconstruibil. În aceste condiţii, nu exista posibilitatea legală de a amenaja o parcare, iar acest aspect nu poate fi imputat Letiției Badea. Într-o altă exprimare, nu se poate reţine inexistenţa prejudiciului pentru faptul că Letiția Badea nu a întreprins măsuri pentru amenajarea unei parcări. Curtea a avut ȋn vedere complexitatea şi volumul lucrărilor întocmite în prezenta cauză, motiv pentru care a apreciat rezonabilă fixarea unui onorariu definitiv în favoarea expertului de 10.000 lei. Această decizie, alături de aceea de a respinge apelul Primăriei ca nefondat, a fost luată de Curtea de Apel București pe 19 decembrie 2023. Municipiul București – prin primar general a formulat recurs pe 10 decembrie 2024, dar instanța nu a stabilit, încă, următorul termen din dosar.