News

Mama lui Vlad Pascu vrea ca datoriile și penalitățile uriașe pe care le-a acumulat să fie suspendate. Se plânge că riscă să fie executată silit

Miruna, mama lui Vlad Pascu, care a fost trimisă în judecată pentru trafic de droguri, se bate în instanță și cu o asociație de proprietari din cauza restanțelor acumulate.
13.05.2026 | 21:00
Mama lui Vlad Pascu vrea ca datoriile si penalitatile uriase pe care lea acumulat sa fie suspendate Se plange ca risca sa fie executata silit
Miruna Pascu și fiul său, Vlad, au în continuare probleme cu justiția. Colaj: FANATIK, Sursa foto: Instagram, Hepta
ADVERTISEMENT

Vlad Pascu (22 de ani), care a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Constanța la 10 ani de închisoare după ce a produs accidentul rutier din stațiunea 2 Mai, petrecut pe 19 august 2023 și soldat cu moartea a doi tineri și rănirea altor trei, a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri, dosarul fiind înregistrat pe 15 aprilie 2026 la Tribunalul București. În același dosar, mama sa, Miruna Pascu, are tot calitatea de inculpat, ea fiind anterior cercetată pentru influențarea declarațiilor și amenințare.

Miruna Pascu nu a vrut să plătească fondul de reparații

Miruna Pascu se mai judecă și cu Asociația de Proprietari North Residence, ea deținând două apartamente în complexul rezidențial. Mama lui Vlad Pascu figurează ca reclamant, iar dosarul înregistrat pe 23 februarie 2026 la Judecătoria Sectorului 1 are ca obiect „ordonanță președințială”. Ea a solicitat obligarea la comunicarea documentelor asociației, constatarea nelegalităţii lucrărilor de reabilitare a faţadei, anularea sumelor şi penalităţilor imputate. Miruna Pascu a mai solicitat, ca pe calea ordonanţei preşedinţiale, să dispună suspendarea obligaţiilor de plată stabilite în sarcina acesteia cu titlu de fond de reparaţii aferent lucrărilor de reabilitare a faţadei imobilului, penalităţi calculate în legătură cu aceste sume, până la soluţionarea dosarului având ca obiect anularea acestora.

ADVERTISEMENT

În motivare, Miruna Pascu a arătat că „urgenţa este dată de faptul că Asociația de proprietari îi calculează penalităţi zilnice, sumele pretinse cresc artificial, există riscul iniţierii unor demersuri de executare silită, i se produce un prejudiciu patrimonial continuu şi greu de reparat, măsura este vremelnică, nu prejudecă fondul, aparenţa de drept rezultă din lipsa unei hotărâri valabile a Adunării Generale, refuzul asociației de a comunica documentele justificative, contestarea expresă si motivată a debitului”. Ea a menționat că prin acţiunea de fond a solicitat obligarea pârâtei la comunicarea documentelor asociaţiei, constatarea nelegalităţii lucrărilor de reabilitare a faţadei, anularea sumelor şi penalităţilor imputate, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a specificat că Miruna Pascu şi-a completat cererea solicitând şi obligarea pârâtei la comunicarea documentelor Asociaţiei prin care s-au efectuat lucrările de reparaţie a faţadei şi în funcţie de care i s-a calculat cota parte pentru plata precum şi penalizări timp de 2 ani de zile, anularea acestor penalităţi şi a sumei principale înscrise pe listele de întreţinere emise de pârâtă, anularea tuturor sumelor percepute pentru lucrarea efectuata fără respectarea normelor legale si a penalităţilor rezultate din imputarea acestor sume, precum şi a altor sume ce vor rezulta din penalităţile percepute in viitor.

ADVERTISEMENT

A arătat că a anexat ultima lista de plată din care reiese că restanţa la fondul de reparaţii este de 12.000 lei, iar penalităţile sunt de 18.000 lei, deşi a făcut dovada plăţii pentru întreţinere, excluzând fondul de reparaţii, în valoare de 30.000 lei. Pascu a susţinut că cele două apartamente pentru care se calculează întreţinerea nu sunt și nu au fost locuite. În dosar se menționează că instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări.

ADVERTISEMENT

Ce argumente legate de cererea Mirunei Pascu s-au adus în dosar

Astfel, pentru a fi admisibilă, o cerere de ordonanţă preşedinţială trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii: afirmarea de către reclamant a unei aparențe de drept, caracterul provizoriu al măsurilor solicitate, urgența şi neprejudecarea fondului. Totodată, pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.

ADVERTISEMENT

În ceea ce priveşte petitele noi din cererea completatoare, instanţa a constatat că Miruna Pascu solicită măsuri care rezolvă litigiul în fond (acestea fiind solicitate şi în dosarul de fond prin precizările depuse în data de 17.03.2026), iar nu nişte măsuri provizorii, limitate în timp, întrucât prin soluţionarea acestora instanţa se va pronunţa, implicit, în mod definitiv, şi asupra raportului juridic litigios dintre părţi cu privire la aceste petite, astfel încât devine incident art. 997 alin. (5) C.proc.civ. mai sus menţionat, instanţa neputând dispune măsuri care să rezolve litigiul în fond între părţi.

În dosar se mai specifică, referitor la petitele iniţiale, că Miruna Pascu solicită suspendarea obligaţiilor de plată stabilite în sarcina acesteia de către pârâtă cu titlu de fond de reparaţii şi a penalităţilor calculate în legătură cu aceste sume până la soluţionarea dosarului de fond, afirmând că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei de plată. Cu privirile la aparenţa de drept în favoarea reclamantei, instanţa a apreciat că aceasta nu este îndeplinită din următoarele motive: conform listei de plată pe luna octombrie 2025 depusă de Miruna Pascu, scadentă la 25 ianuarie 2026, aceasta, în calitate de proprietar, înregistra restanţe fonduri şi penalităţi de: 4.904,16 lei – restanţe fonduri şi 7.941,24 lei- restanţe penalităţi pentru apartamentul nr. 23 şi 6.792,52 lei restanţe fonduri şi 11.532,99 lei- restanţe penalităţi pentru apartamentul nr. 24.

ADVERTISEMENT

Situaţia conflictuală cu privire la fondul de reparaţii şi penalităţi există încă de la începutul anului 2025

Instanța a subliniat că, chiar dacă Miruna Pascu afirmă că aparenţa de drept este în favoarea ei, apreciază această susţinere ca neîntemeiată, aparenţa de drept fiind în favoarea pârâtei raportat la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 196/2018, care prevede: „(2) Proprietarii membri ai asociaţiei de proprietari au obligaţia să aprobe un fond de reparaţii anual, necesar pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune. Comitetul executiv fundamentează şi prezintă adunării generale suma anuală necesară pentru constituirea sau completarea fondului de reparaţii, care se alimentează în avans, în tranşe lunare egale, prevăzute în lista de plată a cheltuielilor asociaţiei de proprietari”.

De asemenea, „Fondul de reparaţii este utilizat numai pentru consolidarea condominiului, reabilitarea termică, creşterea calităţii ambiental-arhitecturale a construcţiilor, precum şi pentru repararea şi îmbunătăţirea proprietăţii comune.”. În ceea ce privește condiţia urgenţei, şi aceasta apare ca nefiind îndeplinită, întrucât se constată că lucrările de reparaţii au fost demarate din anul 2024, conform susţinerilor Mirunei Pascu şi problema penalităţilor aplicate ei în calitate de persoană restantă este ivită încă din ianuarie 2025, Pascu făcând menţiune în înscrisurile depuse în dosarul de fond, la reluarea plăţii penalizărilor ca urmare a deciziei asociaţiei din 17.01.2025, se menționează în dosarul consultat de FANATIK.

Ca atare, situaţia conflictuală dintre părţi cu privire la fondul de reparaţii şi penalităţi există încă de la începutul anului 2025 şi este evident că Miruna Pascu invocă aspecte vechi care au condus la creşterea cuantumului sumelor datorate cu titlu de fond de reparaţii şi penalizări şi nu o situaţie grabnică ce necesită rezolvare imediată. S-a arătat că, din moment ce condiţiile ordonanţei preşedinţiale trebuie îndeplinite cumulativ şi instanţa a constatat deja neîndeplinirea celor de mai sus, va respinge cererea, astfel cum a fost completată, ca neîntemeiată. Această decizie a fost luată pe 15 aprilie 2026. Dosarul de fond, al cărui obiect este „obligația de a face”, în care Miruna Pascu este reclamant, iar asociația figurează ca pârât, a fost înregistrat pe 23 februarie 2026 la Judecătoria Sectorului 1, dar nu a fost stabilit primul termen.