Recent, liderul UDMR Kelemen Hunor declara la RFI că MCV va fi ridicat până la finalul acestui an și că, în ciuda opoziției Țărilor de Jos, „nu suntem în fața unui eșec, încercăm să-i convingem pe olandezi că suntem pregătiți”. De asemenea, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a reacționat după rezoluția adoptată la Haga, catalogând-o drept „o jignire”. Recentele afirmații au trezit indignarea politologului Cătălin Avramescu, acesta fiind de părere că nu există nicio șansă ca România să fie acceptată în Schengen până la finalul lui 2022, dar și că politicienii români ignoră, cu bună știință, decizile importante care ne privesc.
În trecut, profesorul Cătălin Avramescu a avut o reacție dură la adresa lui Kelemen Hunor, pe care l-a acuzat chiar în FANATIK, că, împreună cu partidul său, este „cureaua de transmisie a lui Viktor Orban, în România”. Am încercat să aflăm dacă, dincolo de întreaga polemică legată de primirea în Spațiul Schengen, există o legătură între recentele declarații ale vicepremierului și concluzia la care a ajuns interlocutorul nostru.
„Sunt vorbe goale, aruncate de un om pentru care politica este o sumă de șmecherii. Dacă ar fi citit știrile, așa cum se cuvine să o facă un politician, domnul Kelemen Hunor ar fi observat următorul lucru: Parlamentul olandez a votat să recomande Guvernului să nu voteze pentru primirea României în Schengen. Și cum Olanda este o democrație parlamentară – un termen care nu-i spune nimic domnului de la UDMR – Guvernul va acționa în consecință, indiferent de ce cred Mark Rutte și cei din jurul său. Poate doar dacă Moș Crăciun se va lovi de o grindă vom intra în Schengen, anul acesta”, a comentat, în exclusivitate pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.
În paranteză fie spus, profesorul de științe politice a făcut referire la faptul că, potrivit Digi24, premierul olandez Mark Rutte declarase în plenul Parlamentului de la Haga că „România și Bulgaria vor adera la Spațiul Schengen când vor fi gata”.
„Discuția este, practic, închisă. Ce și cui anume să mai arătăm, atâta timp cât Parlamentul, adică autoritatea supremă în Regatul Țărilor de Jos, a afirmat clar: „Nu!”?”, a punctat Avramescu.
Politologul a continuat pe același ton ferm:„ Indiferent ce motive au stat la baza deciziei, România nu este un stat de drept, iar domnul Hunor crede că-i face pe toți din vorbe și că noi suntem pregătiți. Nu e vorba despre cât de pregătiți sau de nepregătiți suntem, ci de faptul că România și-a încălcat, consistent, angajamentul cuprins în Acordul MCV, mai exact cel legat de reforma justiției”.
De tirul remarcilor intervievatului nostru nu a scăpat nici șeful statului, Cătălin Avramescu amintind una dintre reacțiile recente ale acestuia, cu privire la subiectul aflat în discuție:
„Țineți minte că, acum câteva zile, când a venit vorba despre Schengen, președintele Klaus Iohannis se simțea bine cu noua formă adaptată a Legii Justiției, în timp ce Comisia de la Veneția a precizat, clar, că trebuie să așteptăm avizul, unul motivat și critic? Iarăși a fost vorba despre o șmecherie, în sensul în care „îi facem din vorbe”. De la 23 august 1944 încoace, aproape toți politicienii români au aplicat acest stil de a spune una și de a face alta, ori de a se face că nu înțeleg”.
De altfel, interlocutorul nostru a explicat că Mark Rutte se referea strict la problema justiției, care nu este una de ordin recent. Cătălin Avramescu ne-a mărturisit că a aflat motivele acestei atitudini de reținere din partea Țărilor de Jos chiar din partea autorităților olandeze (și vom vedea că nu numai!), în perioada în care lucra la Președinția României, dar și în vemea în care a fost ambasadorul țării noastre, în Finlanda.
Fostul consilier prezidențial din perioada mandatului lui Traian Băsescu a specificat că Olanda a votat mereu împotriva României, iar poziția sa nu este deloc complicată: „Încă de acum 15 ani, Olanda a avut o problemă cu lipsa de seriozitate (și folosesc o expresie diplomatică!) a Guvernelor de la București, care au semnat pentru reforma justiției și n-au făcut, nici pe departe, așa ceva. Acesta este motivul pentru care olandezii s-au hotărât să ne blocheze intrarea în Schengen”.
Partenerul nostru de dialog consideră că, „deoarece Guvernele și Parlamentele de la București au încălcat atât de grosolan ceea ce semnaseră cu propriile lor mânuțe, Olanda și alte țări s-au decis să ne trateze astfel. Nu doar Olanda s-a exprimat în defavoarea României”.
Mai grav este că „sunt și alte țări care, din punct de vedere declarativ, afirmă că vor vota în favoarea României. Însă, în realitate, sunt extrem de nemulțumite, dar nu o spun, din pricina altor considerente. Aminteați de Ciolacu, dar ce noroc a picat pe Ciucă și compania că în Ucraina este război, sau că a apărut un anume… Viktor Orban, care să fie luat la țintă ! Altfel, eram și noi în malaxor…”.
Așa cum era firesc, am dorit să aflăm care sunt, în opinia profesorului universitar celelalte state care privesc cu scepticism situația din România, în contextul atât de mediatizatului subiect „Schengen”. Răspunsul a venit cumva surprinzător:
„În primul rând, cred că Germania și Finlanda vor avea aceeași reacție precum Olanda. Motivul este simplu. O mare parte a forțelor politice din aceste țări știu foarte bine cine guvernează la București și că, în cel mai bun caz, în problema justiției, România a bătut apa-n piuă. V-aș da scris că dacă nu ne-am afla în situația nefericită creată de invazia din Ucraina, aceste țări ar afișa o atitudine fățișă!”.
De asemenea, în opinia politologului, este garantat și faptul că Finlanda „ne-ar pune la colț”. În esență, motivația Finlandei este aceeași, una de natură politică.
„În majoritatea clasamentelor democrației, această țară se află pe unul dintre primele locuri, la nivel mondial. Standardele acestor oameni sunt ridicate, sunt normale, mai exact, iar ei nu sunt naivi și nu privesc cu îngăduință stilul de coțcărie, pe care o practică Guvernul Ciucă. Încă din perioada în care eu am fost ambasador, Finlanda ridicase deja obiecții la adresa României!”, ne-a mărturisit fostul diplomat.
Cătălin Avramescu a continuat pe aceeași temă: „E drept, Germania este obligată la diplomație, mai ales datorită președintelui Iohannis. Însă, atât creștin-democrații nemți, care nu se află la guvernare dar au o poziție puternică în Bundestag, dar nici social-democrații nu sunt deloc fericiți în privința Guvernului de la București”.
Potrivit sursei noastre, problema este reprezentată de clasa politică de la București:„ În privința politicienilor români, este curios faptul că ei sunt capabili să facă subiecte de discuție din chestiuni care sunt evidente și închise. „Speranța moare ultima” se spune la noi, iar între timp vorbim și ne văităm…”
„Revenind, Parlamentul olandez a votat împotrivă, iar Rutte, sub masca diplomației, a spus României tot „nu”. Iar acum am auzit că premierul Ciucă va merge în vizită la Rutte. Păi, ce să facă acolo?”, s-a amuzat politologul.
Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor sunt câteva nume care definesc clasa politică actuală, una care îi provoacă sentimente neplăcute intervievatului nostru. De altfel, acesta a subliniat:
„Din interacțiunile mele cu mediul politic românesc, pot să afirm că pe acești oameni îi doare în cot. Cu siguranță, ar fi fost bine ca lucrurile să nu stea așa și să poată și ei raporta ceva pozitiv. Iar olandezii sunt conștienți de acest lucru…”
„La un moment dat, am purtat o discuție cu un ambasador al Regatului Țărilor de Jos, care mi-a mărturisit că trăiește cu impresia că politicienilor noștri nu le pasă. Politicienii români au impresia că olandezii vor obosi, pentru că ei nu înțeleg însemnătatea unei poziții de principiu. Sensul discuției era ca noi să ne reformăm justiția, dar, în schimb, am făcut salturi înapoi! Iar acest fenomen a fost sesizat de Comisia de la Veneția”, a continuat fostul consilier de la Cotroceni.
La final, comentatorul politic a adăugat că este cazul să discutăm despre situația generală a justiției, nu doar despre anumite cazuri. Cu toate acestea, în speța de față, ne putem referi la chestiunea controlului politic asupra numirilor din justiție, care, în opinia sa, nu este rezolvată.
„Să ne amintim și cum ne avertizau europenii pe vremea lui Jose Manuel Barroso (n.r fostul președinte al Comisiei Europene), că trebuie schimbat macazul în privința Curții Constituționale. Iar Curtea Constituțională a ajuns în ultimul hal, pentru că eu nu văd niciunul de acolo care să fie cât de cât profesionist!”, a încheiat, „en fanfare”, Cătălin Avramescu.