Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, implicați într-un dosar în care se cer despăgubiri uriașe statului român. Cine sunt reclamanții

Marcel Boloș (PNL), fost ministru de Finanțe în primul Guvern Marcel Ciolacu, în perioada iunie 2023-decembrie 2024, a dezvăluit că l-a avertizat de mai multe ori pe Ciolacu în legătură cu deficitul bugetar care era în creștere. „Când i-am spus „domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap”, mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Boloș la Antena 1.

Reclamanții au solicitat daune de 50 milioane lei

„Se vedea de la o poștă că în companiile de stat este debandadă”,  a mai adăugat Boloș. Contactat pentru a da o replică, Ciolacu a negat că a avut respectivul dialog cu Boloș. „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am. Precizez că Fondul de Rezervă al Guvernului nu a stat în ”pixul premierului”, ci a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor”, a mărturisit Marcel Ciolacu.

Numele lui Marcel Ciolacu și al lui Marcel Boloș apar într-un dosar înregistrat pe 18 septembrie 2024 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Guvernul României-prin premier Marcel Ciolacu și Ministerul Finanțelor Publice-prin ministru Marcel Boloș, figurează ca părâți în dosarul al cărui obiect este „comunicare informații de interes public”. Două persoane fizice, S.A.A. și B.M.A., soț și soție, figurează ca reclamanți, solicită comunicarea unui informații de interes public, niște datorii pe care le-ar avea la Fisc care ar trebui compensate de datoriile pe care statul le-ar avea la aceste persoane, de pe urma naționalizării unei case.

Aceste informații au fost solicitate printr-o cerere formulată Ministerului Finanțelor în decembrie 2023, respectiv la comunicarea anulării datoriilor pretinse abuziv cu acte secretizate, pe care de altfel le contestă și după care solicită copii, cât și la compensarea reciprocă a datoriilor. Reclamanții au arătat că pârâții nu le-au răspuns la solicitare, motiv pentru care solicită să li se comunice: copii conform cu originalul de pe toate adresele M.F.-A.N.A.F., pârâtul punându-i în imposibilitatea de a le ridica; să li se comunice că au acces permanent cu C.N.P.-ul la bazele de date ale M.F.-A.N.A.F. și la toate actele aferente datoriilor acestora; să le comunice faptul că nu au datorii, să li se comunice aplicarea DCC nr.44/2017 prin compensarea reciprocă a datoriilor.

Digi24.ro

Primele declarații ale șoferului de TIR lovit de polițiștii locali din Constanța

De asemenea, ei au solicitat ca Guvernul să comunice aplicarea DCC nr.44/31.102017 și să depună la dosar titlu pentru bani sau alte imobile „prin echivalent” pentru reclamanți, totodată aceștia susținând că este vădit neconstituțional cadrul normativ după care se face executarea silită și solicitând ca Guvernul să comunice plata daunelor materiale și morale totale de 50.000.000 lei, în contul bancar indicat. Prin Sentința civilă din 24.05.2024, a fost admisă excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția a II-a de Contencios Administrativ și Fiscal. Astfel, dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal la data de 19.08.2024. La data de 06.12.2024, reclamanții au formulat precizări, prin care au arătat că poprirea din 29.11.2023 este nelegală, adresa de poprire fiind emisă de ANAF Sector 3- Persoane juridice.

Digisport.ro

I-a ”furat” inima Mariei Sharapova! Dezvăluirea rusoaicei: ”În multe țări, asta nu e legal”

Tribunalul a arătat că cererea trebuie tratată și în raport cu Guvernul României

În acest context, Tribunalul a reținut pe de o parte că pârâții au calitatea de instituție/autoritate publică, în sensul art. 2 lit. a din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, iar pe de altă parte, că din cuprinsul cererii din decembrie 2023, rezultă în mod neechivoc faptul că prin intermediul acesteia reclamanții au solicitat informații atât de la Ministerul Finanțelor Publice, cât și de la Guvernul României. Pentru aceste considerente și ținând cont inclusiv de faptul că Ministerul se organizează și funcționează în subordinea Guvernului, Tribunalul a reținut că cererea trebuie tratată și în raport cu Guvernul României. În plus, în practică, autoritățile și instituțiile publice, inclusiv ministerele, pot redirecționa cererile către alte instituții competente, în cazul în care solicitările depășesc sfera lor de atribuții, în vederea facilitării accesului la informațiile solicitate.

Pentru aceste considerente, Tribunalul a specificat că urmează a respinge ca neîntemeiate excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâți prin întâmpinare. În dosar se arată că scopul Legii nr. 544/2001 este acela de a acorda cetăţenilor dreptul de acces la informaţiile de interes public, deţinute de autorităţile statului, cetăţenii având obligaţia de a solicita informaţii publice concrete atunci când îşi exercită drepturile prevăzute de lege. Această lege constituie un cadru juridic fundamental în practicarea unei guvernări deschise sprijinind, în mod direct transparenţa instituţională la toate nivelurile.

Astfel, autorităţile publice au obligaţia să-şi desfăşoare activitatea într-o manieră deschisă faţă de public, în care accesul liber şi neîngrădit la informaţiile de interes public constituie regula, iar limitarea accesului la astfel de informaţii să fie doar o excepţie, asigurând totodată respectarea şi aplicarea legii în mod unitar prin practicarea principiilor bunei guvernări, în urma analizării conținutului cererii, reiese că aceștia nu au solicitat să le fie comunicate informații ce privesc sau rezultă din activităţile autorității/instituției publice, adresele și informațiile solicitate la pct.1 și 4 reprezentând chestiuni referitoare strict la situația particulară a reclamanților, vizând informații de interes personal, respectiv situația debitelor restante în ceea ce îi privește și intrarea în posesia unor adrese emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Următorul termen din dosar este pe 13 noiembrie 2025

Reclamanții au susținut că adresele nu au putut să le ridice din culpa pârâtului, care a consemnat eronat numele acestora, în mod evident aceste aspecte neîncadrându-se în categoria informațiilor de interes public astfel cum acestea sunt definite de art.2 lit.b) din Legea nr.544/2001. Instanța a arătat că prin celelalte solicitări formulate nu se poate considera că s-a urmărit comunicarea unor informații de interes public, reclamanții urmărind în realitate realizarea unor drepturi care pretind că se află exclusiv în patrimoniul acestora, iar calea procedurală de realizare nu este cea prevăzută de Legea nr. 544/2001, în prezenta speţă, reclamanţii solicitând în afara cadrului legal punerea în executare a Deciziilor Curții Constituționale invocate, cu consecință compensării reciproce a datoriilor, anulării obligațiilor conform O.G. nr.6/2019, virării sumelor datorate conform Legii nr.85/2016 și reîncadrării reclamantei ca profesor titular geografie.

Instanța a specificat că aceste solicitări exced cadrul legal incident în speță, neputând fi considerate informații de interes public, referindu-se strict la situaţia lor particulară, iar în cazul în care reclamanţii au nelămuriri sau există vreun diferend, se pot adresa organelor competente ori instanţei de judecată pentru a-şi vedea realizat dreptul, prin recunoaşterea acestuia în conformitate cu prevederile legale. Diferendul indicat nu este relevant din perspectiva informaţiilor de interes public, ci reprezintă o problemă litigioasă, care nu poate fi soluţionată potrivit Legii nr. 544/2001. În cazul în care ar exista impedimente ori nelămuriri sau există suspiciuni privind încălcarea legii, referitoare la anumite proceduri, aceştia se pot adresa organelor competente, conform atribuţiilor administrative sau jurisdicţionale pe care le au fiecare, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În plus, Tribunalul a constatat că nici din conținutul cererii anexate nu rezultă că aceasta ar fi fost formulată în temeiul Legii nr.544/2001. Referitor la solicitarea formulată prin cererea de chemare în judecată, în sensul comunicării faptului că reclamanții au acces permanent cu C.N.P.-ul la bazele de date ale M.F.-A.N.A.F, precum și la toate actele aferente datoriilor acestora, Tribunalul a reținut, pe de o parte, că aceasta nu a făcut obiectul cererii adresate pârâților, iar pe de altă parte că nici aceasta nu se încadrează în obiectul Legii nr.544/2001, fiind o chestiune referitoare strict la situația particulară a reclamanților, vizând informații de interes personal. Astfel, tribunalul a arătat că va respinge, ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată şi urmează a respinge inclusiv capătul de cerere privind acordarea de despăgubiri în cuantum de 50.000.000 lei. Pe 13 decembrie 2024, Tribunalul București a respins cererea reclamanților. Aceștia au formulat recurs, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, următorul termen fiind programat pe 13 noiembrie 2025.