Marcel Ciolacu și-a anunțat luni, a doua zi după primul tur al alegerilor prezidențiale, demisia din fruntea partidului după ce a ratat intrarea în turul secund în alegerile prezidențiale. A fost o demisie venită după un rezultat șocant, primul lider social-democrat care nu reușește să intre în turul doi.
A fost o candidatură pe care Marcel Ciolacu nu și-a dorit-o, dar spre care a fost împins de către partid. Nu trebuie uitat cât de mult a insistat Marcel Ciolacu încă de anul trecut cu alegeri interne pentru desemnarea unui candidat la prezidențiale, apoi cu ideea unui „intelectual de stânga” care să reprezinte partidul, și tot așa. În final, logica politică internă – determinată de un președinte puternic, ce numește Guvernul – a făcut imposibilă rămânerea lui Ciolacu la Palatul Victoria.
Chiar și așa, cel puțin primul tur al alegerilor prezidențiale părea o formalitate pentru liderul PSD. Toate sondajele îl dădeau cu multe procente în fața candidaților plasați pe locul secund, avea în spate mașinăria de partid a PSD și, ceea ce avea să se dovedească decisiv, era avantajat de decizia CCR din octombrie prin care Diana Șoșoacă era scoasă din cursa prezidențială. Acest ultime lucru îi conferea șansa unui tur secund cu liderul AUR, George Simion, care se anunța un adversar facil.
Scandalul legăturilor cu Nordis și zborurile private păreau o temă mai degrabă pentru electoratul USR în condițiile în care liderul PSD se putea lăuda cu majorarea pensiilor pentru sute de mii de români, o măsură cu costuri bugetare enorme, menite a-i asigura exact liniștea la aceste alegeri. O liniște ce părea să există chiar și după închiderea urnelor, atunci când declara că nu era surprins de posibilitatea unui tur doi împotriva Elenei Lasconi, fiind adversarul la care se aștepta. Încrederea celor din PSD în rezultatul scontat a fost atât de mare încât au existat acuzații cum că unii primari PSD adunau voturi pentru cei din AUR.
A urmat apoi numărarea voturilor în timp real, o numărătoare în care după câteva ore Marcel Ciolacu se desprinsese în favoritul clar. A fost însă depășit de Călin Georgescu, dar păstra încă speranțe pentru un tur secund, în condițiile în care avea 450.000 de voturi în fața Elenei Lasconi, la trei ore după închiderea urnelor. A urmat apoi poate noaptea cea mai lungă pentru liderul PSD care și-a văzut avansul diminuat pe măsură ce soseau voturile din marile centre urbane și din diaspora. În final, diferența a fost de doar două mii de voturi.
Numărătoarea voturilor în cazul liderului PSD s-a oprit la 1.769.412 voturi. Pusă în context, această cifră este cel mai slab scor al unui candidat PSD. Spre exemplu, Viorica Dăncilă – considerată cel mai slab candidat al partidului, reușea în primul tur al alegerilor din 2019 să treacă pragul a două milioane de voturi, mai exact 2.051.725. Practic, vorbim de aproape 300.000 de voturi în plus pentru Dăncilă, care a reușit să intre în turul doi în fața lui Dan Barna, atunci președintele USR.
Dacă rămânem la Viorica Dăncilă, fostul lider PSD pe care Marcel Ciolacu a înlocuit-o la conducerea partidului, în turul doi din alegerile din 2019 împotriva lui Klaus Iohannis, candidata PSD a reușit să obțină 3,33 milioane de voturi. Această cifră, extrem de slabă pentru un candidat PSD în turul doi, reprezintă astăzi dublul voturilor luate de Marcel Ciolacu.
În ceea ce privește alegerile din anul 2014, pierdute de PSD tot în fața lui Klaus Iohannis, Victor Ponta a obținut în primul tur 3,83 milioane de voturi (40,44%), cu aproape un milion de voturi mai mult decât Klaus Iohannis. În turul secund, Victor Ponta avea să obțină 5,26 milioane de voturi, un scor cu care avea să piardă alegerile în fața lui Iohannis, care avea să fie votat de 6,28 milioane de alegători. Chiar și așa, scorul lui Ponta avea să fie de trei ori peste cel obținut de Marcel Ciolacu în această duminică.
Dacă mergem cu alți cinci ani în spate, în anul 2009, Mircea Geoană pierdea primul tur în fața lui Traian Băsescu – dar obținea votul a 3,02 milioane de alegători, doar cu 100.000 de voturi sub scorul lui Băsescu. În turul secund, Mircea Geoană avea să fie votat de 5,2 milioane de alegători, sau 49,67% din alegători.
În urmă cu alți cinci ani, în turul întâi al alegerilor prezidențiale Adrian Năstase îl învingea pe Traian Băsescu după ce obținea voturile a 4,27 milioane de alegători. Băsescu avea atunci cu aproape 750.000 de voturi mai puțin. În turul secund, același Adrian Năstase avea să piardă la limită alegerile în fața lui Băsescu, însă după ce obținea 4,88 milioane de voturi.
În anul 2000, în care am avut confruntarea dintre Ion Iliescu și Vadim Tudor, liderul PSD a fost votat în primul tur de 4,07 milioane de alegători, iar în turul secund acesta avea să obțină votul a 6,69 milioane de oameni.
În anul 1996, același Ion Iliescu avea să obțină în primul tur 4,08 milioane de voturi în fața lui Emil Constantinescu. Avea să piardă turul doi, însă după ce avea să primească votul a 5,91 milioane de alegători. În anul 1992, Ion Iliescu avea să fie votat de 5,6 milioane de alegători în primul tur, și de 7,39 milioane în turul secund, care avea să-i aducă victoria în fața lui Emil Constantinescu.