“Doar așa devii bărbat”. Dezvăluirile lui Marcel Pavel despre universul manelelor și armată

Universul social al manelelor rămâne un subiect interesant, în orice perioadă. Contestat sau iubit, acest gen muzical controversat naște, în continuare, polemici. Poate surprinzător pentru unii, Marcel Pavel, un artist care îmbină muzica clasică cu stilul pop, a făcut lumină în privința manelelor și a explicat, în exclusivitate, pentru FANATIK.RO, cum au ajuns manelele pe teritoriul țării noastre, prin intermediul lui Anton Pann.

Poet, compozitor, profesor, folclorist, autorul muzicii Imnului Național al României, Anton Pann este considerat drept una dintre personalitățile complexe ale țării noastre. Cărturarul a trăit o lungă perioadă în Orient, de unde a importat o parte din cultura care l-a inspirat. „Anton Pann a fost primul care a introdus manelele în Țara Românească. Însă, nu el a inventat acest curent, ci turcii. Maneaua are origini orientale”, ne-a declarat Marcel Pavel.

Tot îndrăgitul interpret a detaliat acest subiect: „La început, manelele purtau numele de „amanele”. Nu oricine cânta acest gen, dar Anton Pann le interpreta cu succes. Spre exemplu, melodia „Până când nu te iubeam”, pe care a cântat-o și Maria Tănase, a fost compusă de Anton Pann. El și-a făcut studiile la Constantinopole și a fost foarte bine primit în rândul turcilor. Apoi, s-a întors aici și în tot ceea ce se numea „muzică aleasă”, la vremea aceea, Anton Pann era cel mai solicitat. Muzica clasică încă nu ajunsese pe meleagurile noastre, dar amanelele erau cunoscute și se cântau la curțile domnești”.

Marcel Pavel, recurs la istoria muzicii: Primul „album” cu manele, „Spitalul amorului” și implicarea lui Anton Pann în dezvoltarea genului

Marcel Pavel a continuat „recursul” său la istoria muzicii. „Primul „album” de manele, cu ghilimelele de rigoare, s-a intitulat „Spitalul amorului”. Anton Pann le interpreta, fiindcă nu oricine avea acces la un asemenea stil muzical. Evident, textele nu se refereau la „banii mei”, „dușmanii mei” și așa mai departe, ca în zilele noastre… Tocmai din acest motiv, acel grupaj muzical s-a numit „Spitalul amorului””, ne-a declarat artistul.

Digi24.ro

Clasa de mijloc a dispărut complet: O țară care avea cândva economia cu cea mai rapidă creștere din lume este acum în colaps

Referitor la promotorul acestui curent, Marcel Pavel a menționat: „Personajul Anton Pann nu mă încântă neapărat, dar trebuie respectat, mai ales că este autorul Imnului de Stat al României. Nici el și nici fenomenul manelelor nu m-au fascinat, dar mi-au atras atenția, pentru că am și cântat un asemenea gen, prin anii 1985 – 1986, când nu apăruseră Minune și alții. Eu cântam în grecește, în turcește, în limba kurdă, toate nebuniile orientale. Exista un curent de acest tip și asemenea piese se cântau în zona „underground””.

Artistul nu s-a ferit să recunoască faptul că, în urmă cu mulți ani, a interpretat și alte genuri muzicale, diferite de cele care i-au adus faima: „Am cântat acest gen și imediat după 1990, dar până atunci concertasem în străinătate și abordasem alte genuri. Trei ani am stat la Paris și am cântat muzică de calitate. Ulterior, nefiind cunoscut de public, m-am adaptat stilului mioritic. Încă din anii ’80 cântam la Melody Bar, la Ambasador și la Intercontinental. Foarte mulți ani am performat în restaurantele și barurile de lux din România…”

„Manelele nu sunt o rușine, dar n-am cântat pe versuri de tipul ‘banii mei’ sau ‘dușmanii mor’ ”

Referitor la acest subiect, Marcel Pavel a argumentat: „Manelele nu sunt o rușine, iar muzica noastră lăutărească a fost influențată, de asemenea, de muzica grecească, bulgărească și turcească. Avem noi acest dar, de a împrumuta… În schimb, eu n-am cântat niciodată asemenea partituri cu versuri de genul „banii mei”, „dușmanii mor”, etc… Eu cântam în grecește, în turcește și așa mai departe. Foloseam instrumentele clasice acestor genuri, precum tamburina, vioara și cobza, mai puțin țambalul”.

Concluzia asupra acestui tip de muzică a fost simplă. „Ca să conchid, acest gen, al manelelor, nu a fost inventat de romi, ci are influențe din muzica turcească, arăbească, grecească și sârbească. E drept, lumea aleasă consideră manelele o muzică suburbană, pentru că în asta s-a transformat. Unii zic că genul este „rumegat” de zona interlopă. Nu e așa, pentru că, la chefuri, 90% dintre români ascultă manele”, a declarat artistul.

Digisport.ro

Alex Pițurcă, filmat în parc cu o tânără! Cristina Ich a reacționat imediat și a făcut anunțul

Noua piesă, „Feată-mșeată dzâna mea dit isi”, își așteaptă videoclipul

Tocmai pentru că a cântat într-o mulțime de limbi, Marcel Pavel a compus, de curând, o piesă în dialectul aromân, iar peste puțin timp urmează să fie produs videoclipul.

„În perioada de pandemie am încercat să fiu creativ și am compus piesa pop „Zâna mea frumoasă din povești”. L-am rugat pe Stelian Arău, un aromân din Constanța, să scrie versurile. Inițial am vrut să cânt piesa chiar în stilul muzicii aromâne, dar, până la urmă, am transformat-o în baladă pop. În cele din urmă, Stelian Arău a scris textul în limba română, dar l-a tradus în aromână, cu titlul „Feată-mșeată dzâna mea dit isi””, a detaliat charismaticul interpret.

De altfel, așa cum ne-a precizat, Marcel Pavel este pasionat de muzica aromână sau „machidonească”: „Mă bucur că am reușit să cânt această piesă cu trupa Makidonia, pentru că eu sunt atașat de respectivul stil. Mai mult, nașul copilului meu este un cunoscut om de afaceri cu origini aromâne, iar eu am trăit mult timp în jurul acestor oameni. Așadar, iubesc și respect această etnie și din acest motiv mă simt atras de acest gen muzical”.

Marcel Pavel: „N-am voie să am alte muze în afara soției mele!”

Am fost curioși să aflăm cine l-a inspirat pe artist, iar Marcel Pavel s-a amuzat pe tema „zânei din povești”: „Eu n-am voie să am alte muze în afara soției mele! Muza trebuie să fie de sex feminin, iar ea și frumusețea ei, tot ceea ce reprezintă ea în Univers, se regăsește în artă. Femeia rămâne muza universală!”

Lansarea videoclipului va avea loc, cel mai probabil, imediat după Paște. „Deja am reușit să interpretez piesa la diferite emisiuni, pentru că, la început, nu am avut posibilitățile materiale necesare pentru a realiza videoclipul”, ne-a mărturisit Marcel Pavel.

Trebuie spus că, dincolo de această nouă melodie, Marcel Pavel mai pregătește fanilor săi câteva surprize, dar, cel puțin deocamdată, păstrează discreția în privința acestor proiecte.

De la „Zâna din povești”, la problema serviciului militar obligatoriu. Analiza socială a lui Marcel Pavel

În altă ordine de idei, din vorbă în vorbă, am aflat că, din punctul de vedere al realităților sociale, artistul este deranjat de suspendarea serviciului militar obligatoriu. „Părerea mea este că sentimentul patriotic a fost distrus. De ce erau recrutați tinerii care trebuiau să satisfacă serviciul militar? Scopul era să învețe să-și apere țara. Poate sunt eu subiectiv și nu vreau să mă acuze lumea că am iubit perioada comunismului. Nicidecum! Ba, ma mult, am urât comunismul, din toate punctele de vedere. Nici măcar UTC-ist nu am fost! Dar, din momentul în care serviciul militar nu a mai fost obligatoriu, lucrurile s-au schimbat în societate”, a explicat Marcel Pavel.

În opinia artistului, serviciul militar obligatoriul are menirea de a-i pregăti pe tineri pentru viață și de a menține viu spiritul patriotic: „Nu poți să fi bărbat dacă nu știi să tragi cu arma, ca să-ți aperi țara! Doamne ferește, nu instig la violență, însă eu, un om care a făcut armata, am devenit bărbat după ce am satisfăcut serviciul militar. Și la fel s-a întâmplat și cu ceilalți, dinaintea mea și de după mine. În armată se face diferența dintre oameni și se observă puterea unui individ. Repet, scopul armatei era apărarea țării, iar în sufletul tău, ca militar, simțeai patriotismul”.

„Când pleca în armată, un flăcău simțea și o doză de teamă, dar când încheia serviciul militar era mândru. Se simțea că își poate apăra țara în orice moment, chiar cu prețul vieții. Acum nu mai există acest sentiment. Iată cât de mândri sunt americanii de țara lor, ca să nu mai vorbim despre evrei, unde și femeile fac armată, timp de doi ani… Sigur, Israelul este înconjurat de foc, dar nu asta contează atât de mult, ci dragostea de țară și sacrificiul pe care acei oameni l-ar face oricând, pentru patria lor”, a subliniat intervievatul nostru.

Interpretul este dezamăgit și de atitudinea pe care unii „juni” din zilele noastre o adoptă în fața acestui fenomen: „Din păcate, dacă am vorbi cu mulți dintre tinerii noștri, cu vârste între 18-20 de ani, probabil că majoritatea ar spune că nu au pentru cine lupta. Iar dacă-i chemi la război sunt victime sigure, pentru că nu știu să se apere… În continuare, am tot respectul pentru haina militară și pentru soldații profesioniști din zilele noastre. Acum, pentru a intra în rândurile armatei române trebuie să dai un examen. Pe vremea noastră căpătam aptitudinile prin exercițiu. Sigur, vremurile s-au schimbat și mai rar există conflicte purtate cu arme convenționale. Dar important este sentimentul…”

Marcel Pavel a făcut armata la Borșa, în Maramureș, în batalionul de Vânători de Munte, la compania de transmisiuni. După cum însuși povestește, a fost „morsist” pe auto-stația comandantului Dumitru Cioflină, care a devenit, ulterior, șeful Marelui Stat Major al Armatei Române. „Am făcut armată serioasă, nu joacă… Aveam noi o vorbă: „Unde ai făcut armata?”, iar răspunsul era „Unde cade trenul de pe linie!”… Așa era acolo, calea ferată se oprea în munți…”, a încheiat artistul.