News

Marea Britanie, sancțiuni pentru un lider dintr-o altă zonă de risc. Cine este Milorad Dodik, cel care vrea să divizeze Bosnia

Marea Britanie a impus sancțiuni liderului separatist sârb bosniac Milorad Dodik pentru ceea ce a descris ca fiind încercări de a submina legitimitatea și funcționalitatea Bosniei și Herțegovinei.
12.04.2022 | 16:14
Marea Britanie sanctiuni pentru un lider dintro alta zona de risc Cine este Milorad Dodik cel care vrea sa divizeze Bosnia
Milorat Dodki și-a intensificat campania secesionistă Foto: EPA-EFE/FEHIM DEMIR, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Sancțiunile se aplică și președintei entității Republica Srpska, Zeljka Cvijanovic, și includ interdicții de călătorie și înghețare a activelor, a precizat guvernul britanic.

Marea Britanie, sancțiuni pentru liderul sârbilor bosniaci

“Acești doi politicieni subminează în mod deliberat pacea câștigată cu greu în Bosnia și Herțegovina. Încurajați de Putin, comportamentul lor nesăbuit amenință stabilitatea și securitatea în Balcanii de Vest”, a declarat ministrul britanic de externe Liz Truss, relatează Reuters.

ADVERTISEMENT

Statele Unite l-au sancționat în ianuarie pe Dodik, care este membrul sârb al președinției tripartite interetnice a Bosniei, care ia decizii privind politica externă a țării balcanice.

Oficialii UE au spus că blocul va lua în considerare sancțiuni împotriva Republicii Sârbe a Bosniei și, de asemenea, va opri sprijinul financiar dacă criza politică continuă să se agraveze, dar până acum nu au fost introduse sancțiuni.

ADVERTISEMENT

Blocul și-a dublat forța de menținere a păcii în Bosnia ca măsură de precauție pentru a preveni instabilitatea după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Marea Britanie a declarat că Dodik „a întreprins acțiuni pentru a retrage Republica Srpska din instituțiile cheie ale statului, folosind retorică naționalistă, periculoasă, divizionistă, subminând pacea internă și regională și încurajând ura etnică și negarea genocidului”.

ADVERTISEMENT

Bosnia se confruntă cu cea mai gravă criză politică de după război

Știrile despre sancțiunile Marii Britanii l-au găsit pe Dodik în parlamentul entității sârbe bosniace. „Nu am active în Regatul Unit și nu am fost acolo de 10 ani”, a declarat el în parlament, potrivit portalului www.klix.ba.

Cvijanovic a glorificat public criminalii de război și a negat genocidul de la Srebrenica, a mai spus guvernul britanic.

ADVERTISEMENT

Bosnia se confruntă cu cea mai gravă criză politică de la sfârșitul războiului din anii 1990, reînviind temerile privind o divizare după ce sârbii bosniaci au blocat activitatea guvernului central, iar parlamentarii sârbi au votat pentru a începe să scoată Republica Sârbă autonomă din instituțiile statului.

Dodik, care este membru sârb al președinției tripartite interetnice a Bosniei, dorește să anuleze toate reformele făcute după război și să revină la constituția din 1995, conform căreia statul era reprezentat de instituții de bază doar în timp ce toate puterile aparțineau regiunilor.

Acordul de pace de la Dayton intermediat de SUA din 1995 a pus capăt unei perioade de trei ani și jumătate de război etnic în Bosnia.

Aproximativ 100.000 de oameni au fost uciși în conflict și 2 milioane au fost forțați să părăsească casele lor.

Milorad Dodik, de la reformist moderat la secesionist care neagă genocidul

Dodik a fost descris odată la Washington ca o „suflare de aer proaspăt” antinaționalist în mlaștina balcanică ucigașă, marcată de genocid, din Bosnia divizată etnic.

În ianuarie, liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, acum un secesionist care neagă genocidul, a fost subiectul unor noi sancțiuni americane pentru corupție.

El a răspuns în stilul tipic, spunând că vremurile în care Statele Unite și alte democrații occidentale „au modelat Bosnia după gustul lor” au trecut de mult.

Absolventul de științe politice, în vârstă de 63 de ani, a ieșit pentru prima dată în evidență în 1998, ca prim-ministru regional al Republicii Srpska, una dintre cele două unități administrative postbelice ale Bosniei.

Forțele de menținere a păcii conduse de NATO au înconjurat clădirile cheie deținute de poliția loială liderului sârb bosniac Radovan Karadzic – ulterior condamnat pentru genocid de război și crime împotriva umanității – pentru a se asigura că Dodik ar putea prelua controlul.

Transformarea lui Dodik a început în 2001

La scurt timp după aceea, secretarul de stat al SUA de la acea vreme, Madeleine Albright, l-a întâlnit și „a simțit că o gură de aer proaspăt a suflat prin cameră”, potrivit purtătorului ei de cuvânt la acea vreme.

Dar în 2001, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din Republica Srpska, Dodik și-a schimbat traiectoria, transformându-se într-un naționalist dur și un secesionist.

El a câștigat treptat controlul asupra tuturor nivelurilor guvernului Republicii Srpska și, în 2009, a reușit să expulzeze judecătorii și procurorii străini din sistemul judiciar al Bosniei – pe fondul unor rapoarte că era investigat pentru corupție și erodarea democrației.

Acordurile de pace de la Dayton din 1995, intermediate de SUA, care au pus capăt celor peste trei ani și jumătate de vărsare de sânge din Bosnia, au stabilit două entități guvernamentale separate – Republica Srpska și una dominată în mare parte de bosniaci musulmani, peste jumătate din populația Bosniei și croați catolici.

Ele sunt legate de instituții comune, la nivel de stat, iar toate acțiunile la nivel național necesită consens din partea tuturor celor trei grupuri etnice.

În anii imediat după război, comunitatea internațională a menținut Bosnia pe un curs de reformă, presându-i liderii să renunțe la discursul instigator la ură și să accepte compromisuri dureroase în schimbul sprijinului financiar și de altă natură.

Bosnia, lăsată singură în fața influenței Rusiei, Chinei și Turciei

Dar în urmă cu peste un deceniu, accentul internațional s-a mutat către alte crize globale. Doar 600 din cei 60.000 de membri ai trupelor internaționale de menținere a păcii dislocate în 1995 au mai rămas.

Bosnia a fost lăsată în mare parte în voia sa, expusă influenței tot mai mari a Rusiei, Chinei și Turciei, precum și corupției pe scară largă și declinului economic.

De-a lungul anilor, Dodik a scăpat de nenumărate acuzații din partea grupurilor naționale și internaționale pentru drepturile și libertatea presei de reducere a independenței presei și de popularizare a retoricii ticăloasă împotriva oponenților politici de toate etniile.

El a apărat în mod notoriu aprobarea în 2008, de către o bancă de dezvoltare regională, a unui împrumut de 2 milioane de dolari pentru o firmă deținută în comun de fiul său, spunând că „e mai bine decât să-l lași pe (tanar) să devină dependent de droguri”, relatează NPR.

Averea netă a familiei sale este greu de estimat, dar în 2019 Dodik a raportat venituri anuale și active în valoare de peste 1,2 milioane de euro, inclusiv o vilă de 800.000 de euro în capitala Serbiei, Belgrad.

Dodik spune că afirmațiile despre averea copiilor săi sunt exagerate cu răutate de oponenții săi politici.

Unul dintre cei mai înverșunați dintre ei, Drasko Stanivukovic, primarul Banja Luka, cel mai mare oraș al Republicii Srpska, a replicat că familia deține pachete de acțiuni în cel puțin 70 de companii — inclusiv cele deținute de „rudele, prietenii și asociații de afaceri” lor.

Milorad Dodik minimizează constant masacrul din 1995

Dodik minimizează în mod regulat masacrarea în n 1995, de către sârbii bosniaci, a peste 8.000 de bărbați și băieți bosniaci din enclava de est a Srebrenica, chiar respingând-o drept „un mit fabricat”.

În ultimele luni, el și-a exprimat în mod repetat speranța că președintele rus Vladimir Putin și premierul populist al Ungariei, Viktor Orban, îi vor servi drept bastion împotriva „tiraniei” democrațiilor occidentale, salutând cu căldură afirmația lui Orban din decembrie potrivit căreia principala provocare a UE asupra Bosniei este „cum să gestionează securitatea unui stat în care trăiesc 2 milioane de musulmani”.

După ce a servit timp de 15 ani ca președinte sau prim-ministru al Republicii Srpska, în toamna anului 2019, Dodik a fost ales în președinția multietnică a Bosniei, care include și un oficial bosniac și un croat.

Vara trecută, cu sprijinul tacit din partea Moscovei și Belgradului, Dodik a fost vârful de lance a retragerii sârbilor din instituțiile multietnice ale Bosniei – blocând astfel luarea deciziilor – pentru a protesta împotriva deciziei Înaltului Reprezentant internațional de a scoate în afara legii negarea genocidului.

Dodik și-a intensificat recent campania secesionistă

Dodik și oficialii sârbi aflati sub controlul său spun că nu vor mai respecta deciziile Înaltului Reprezentant, post creat în baza acordului de la Dayton cu puteri largi, inclusiv pentru a impune legi sau a demite oficialii care subminează fragilul echilibru etnic postbelic.

În această iarnă, Dodik și-a intensificat campania secesionistă, angajându-se să formeze o armată, un sistem judiciar și fiscal exclusiv sârb.

El i-a descris pe bosniaci drept „oameni de mâna a doua” și „convertiți perfid” care și-au vândut „credința creștină ortodoxă originală în schimbul cinei”.

Oficialii americani, britanici, germani și alți oficiali occidentali au început recent să-l acuze pe Dodik că a alimentat tensiunile etnice pentru a distrage atenția de la practicile corupte ale lui și ale prietenilor săi.

Dar Dodik spune că sancțiunile nu îl vor descuraja să „lupte pentru drepturile Republicii Srpska. Indiferent ce fac ei, nu mă pot opri”.

ADVERTISEMENT