Marea „țeapă” a reducerii deficitului bugetar în aparatul Guvernului. Evoluția cheltuielilor de protocol și personal sub Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan

Cifrele de la Ministerul Finanțelor pe primele trei luni din acest an arată o scădere a deficitului bugetar cu peste 50% față de anul 2025. Concret, dacă în aceeași perioadă din 2025 Executivul cheltuise cu 43 de miliarde de lei mai mult decât încasase, în acest an deficitul a fost redus la doar 21 de miliarde. Această evoluție a fost ajutată și de faptul că Legea Bugetului a fost adoptată abia în luna aprilie, ceea ce a ținut cheltuielile statului în frâu. Totuși, și în anul 2026 România trebuie să continue strategia de consolidare financiară, mai exact, să-și reducă deficitul de la 7,65% la 6-6,2%, adică o reducere la fel de drastică ca în 2025.

Cancelaria lui Bolojan, campioana la reducerile de cheltuieli

Practic, în primele trei luni din acest an, deficitul bugetar a scăzut de la 2,28% la doar 1,03% din PIB. De altfel, situația din 2025 a fost mai proastă decât în anul 2024, anul în care Guvernul Ciolacu s-a angajat la marile cheltuieli bugetare în contextul celor patru rânduri de alegeri. În primele trei luni din 2024, deficitul era de doar 35,8 miliarde sau 2,06% din PIB. Cu alte cuvinte, în primele trei luni din 2025, deși Marcel Ciolacu anunțase că scopul principal este reducerea treptată a deficitului bugetar, ba chiar Guvernul promisese că acest lucru se va întâmpla fără majorări de taxe, situația ajunsese chiar mai prost decât în 2024.

Este o dinamică care arată amploarea efortului pentru reducerea cheltuielilor statului din momentul în care noua coaliție, formată după alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte, s-a angajat în vara anului 2025. Practic, după un an 2024 în care statul a cheltuit enorm ajungând la un deficit de peste 9%, în primele luni din 2025 cheltuielile au rămas la un nivel aproape identic, în ciuda faptului că premierul Ciolacu se angajase publică reducă semnificativ deficitul bugetar.

Concret, Cancelaria primului-ministru a avut în primele trei luni din acest an cheltuieli totale de aproape 4,8 milioane lei. Cea mai mare parte a acestei sume (83%) este reprezentată de cheltuielile de personal (3,98 milioane), în timp ce cheltuielile de funcționare s-au ridicat la puțin peste 500.000 lei. Pentru protocol și reprezentare, Cancelaria a cheltuit puțin peste 170.000 lei, adică circa 3,5%.

Digi24.ro

Ucraina va cere 20 de miliarde de dolari de la aliați înainte de summitul NATO: „Vrem ca Rusia să ardă și mai tare”

Suma cheltuită de Cancelaria primului-ministru în mandatul lui Ciolacu

Diferența din 2026 față de anii anteriori este semnificativă în condițiile în care în primele trei luni cheltuielile totale au fost cu peste 45% mai mici. Concret, în primele trei luni din 2024 Cancelaria primului-ministru avusese cheltuieli totale de 8,87 milioane lei. În aceeași perioadă din 2025, cheltuielile totale ale instituției au rămas la același nivel, înregistrând o creștere ușoară de 0,5%, până la 8,92 milioane lei.

Digisport.ro

Apariție rară: Consuelo Matos, lângă Adrian Mutu și actuala lui soție! Cum arată fosta parteneră a ”Briliantului” la 53 de ani

În ceea ce privește cheltuielile de personal, în anul 2025 se observă o creștere cu 12,4% față de anul 2024. În termeni nominali, cheltuielile cu personalul au crescut de la 5,3 milioane (60%) în 2024 la 6 milioane lei (67,3%) în anul următor. De asemenea, se observă o explozie la categoria sporuri pentru condiții de muncă, care au crescut de aproape 3 ori (de la 128 mii la 364 mii lei). Cea mai spectaculoasă creștere procentuală este însă la cheltuielile de protocol și reprezentare, unde s-a înregistrat o majorare cu 72,5% față de anul anterior (de la 314.932 lei la 543.225 lei). Practic, ponderea protocolului în buget aproape s-a dublat.

Dezmățul din bugetul Secretariatului General al Guvernului

O imagine similară poate fi observată și la Secretariatul General al Guvernului, instituția umbrelă gigant care ajunsese la peste 4.500 de angajați în 2024. Este practic instituția care înglobează zeci de agenții cheie prin care Executivul își exercită atribuțiile în arhitectura instituțională. În primele patru luni din 2026, cheltuielile totale ale SGG-ului (împreună cu instituțiile din subordine) s-au situat la suma de 564 milioane lei.

Față de anul precedent, când în primele 4 luni instituția ajunsese la cheltuieli totale de 666 milioane, s-a înregistrat o scădere a cheltuielilor cu 15%. Cea mai mare reducere s-a înregistrat la bonusurile salariale (73,5%). Concret, de la 11,1 milioane în 2025, suma a ajuns la 2,9 milioane în acest an. Tăieri semnificative (28%) au fost făcute și în ceea ce privește achiziția de bunuri și servicii pentru funcționare, unde de la 40,8 milioane s-a ajuns acum la 29,2 milioane.

În anul 2024, pentru a vedea imaginea cheltuielilor la care s-a angajat Guvernul de la acea dată, în primele patru luni din an SGG-ul ajunsese la cheltuieli totale de 1,3 miliarde lei. Față de acest an vorbim de o reducere drastică a cheltuielilor cu peste 800 milioane lei, în termeni nominali. Un exemplu de cheltuială uriașă sunt sumele alocate pentru culte: 165 milioane lei până în aprilie 2024 (sumă care ajunge zero în anii următori).

Reorganizare și reducere de cheltuieli

Cifrele arată că încă din 2025 cheltuielile înregistrate de SGG s-au redus cu peste 50% (de la 1,3 miliarde la 666 milioane). Această evoluție nu a venit însă ca urmare a unor măsuri de austeritate ci ca urmare a reorganizării instituției. Mai exact unele agenții au trecut din subordinea SGG în subordinea unor ministere, cum a fost cazul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) (în 2025 numărul angajaților SGG a scăzut brusc cu peste 1000 de salariați).

Ce se observă dacă ne uităm strict la cheltuielile SGG, fără instituțiile din subordine? În 2024, cheltuielile instituției s-au situat la suma de 228,5 milioane lei. În anul următor, surprinzător în condițiile în care Guvernul Ciolacu anunțase măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, cheltuielile aveau să crească până la 234 milioane (+2,5%). Reducerea cheltuielilor la instituția de lucru a premierului se întâmplă abia în 2026, când se observă o scădere cu 25%, până la 173,8 milioane lei.

Dacă ne uităm strict la cheltuielile de personal/ salarii de bază se observă că acestea au crescut cu 15% în primele patru luni din 2025 față de anul anterior (de la 118 milioane la 136 milioane). Din nou, tăierile aveau să vină abia în anul 2026, când s-a înregistrat o scădere de aproape 12%, până la suma de 120,2 milioane lei. Se poate observa că nivelul din prezent este încă peste ce cheltuia instituția pe salariile de bază în anul 2024.

Un alt capitol unde putem spune că s-au operat tăieri în acest an este cel al cheltuielilor de protocol. Dacă în 2024, suma cheltuită a fost de 180.000 lei, în 2025 aceasta a crescut semnificativ (+38%) până la 250.000 lei. Abia în acest an SGG a revenit sub nivelul din 2024, când cheltuielile au fost de doar 170.000 lei.

Aceeași dinamică se observă și la capitolul deplasări externe. În primele patru luni din 2024, SGG și instituțiile din subordine au cheltuit pe deplasări externe 1,07 milioane lei. În anul următor avem din nou o creștere semnificativă (+44,7%), până la 1,55 milioane lei. Tăierile aveau să fie executate abia în 2026, când se observă o scădere bruscă de 38%, până la suma de 961.000 lei. Dacă adunăm și deplasările interne, imaginea de ansamblu arată astfel: 1,87 milioane în 2024, urmează apoi o creștere de 23% în 2025 până la 2,3 milioane și acum o revenire la 1,5 milioane, după o reducere a cheltuielilor cu 35%.

Anul 2025, anul expansiunii nu al austerității

Imaginea cheltuielilor operate de către Cancelaria premierului și aparatul din SGG este importantă în condițiile în care ne arată dacă actualul guvern a tăiat și de la propriul aparat. Vorbim de unele dintre cele mai urmărite funcții în stat (mai aproape de centrul puterii decât SGG nu se poate). Cifrele arată că tăierile au fost drastice chiar și aici și că instituțiile centrale din aparatul premierului nu au fost scutite de la efortul de reducere a cheltuielilor.

Un alt aspect relevant este creșterea cheltuielilor în primele luni din 2025. Premierul de la acea dată, Marcel Ciolacu (PSD) anunța în ianuarie că ținta principală era reducerea deficitului de la 9 la 7%. „Vom rămâne în deficitul de 7% la sfârșitul anului, așa cum am convenit cu Comisia Europeană”, spunea acesta după ce România încheia anul anterior cu un deficit record de 9%. „Reducem costurile de funcționare ale statului cu 0,25 puncte procentuale, ajustăm și cheltuielile de personal și cele de bunuri și servicii”, completa liderul PSD.

Dincolo de aceste declarații, datele analizate arată că cel puțin cheltuielile instituțiilor din curtea Guvernului au crescut în primele luni din 2025. Șocul avea să iasă la iveală la rectificarea bugetară din septembrie, când noul Guvern a descoperit o gaură suplimentară de 25 de miliarde de lei în deficit și o creștere a necesarului de finanțare cu 27 de miliarde de lei. Unii analiști economici au spus atunci că deficitul real din 2024 a fost de peste 11%, dacă se luau în considerare cheltuielile „uitate în sertare” (rambursări TVA restante, supracontractări CNI și dobânzi subestimate cu 13 miliarde de lei).

Practic, imaginea pe care premierul Ciolacu o prezenta la începutul lui 2025, una de austeritate moderată și control al cheltuielilor, avea să se dovedească complet falsă. La fel de falsă avea să se dovedească creșterea economică imaginată de același guvern: în loc de 2,5% a ieșit doar 0,3-0,6%, pe care se baza și execuția bugetară. Acest lucru este dovedit și de faptul că Bolojan a făcut apoi toate tăierile evitate de Marcel Ciolacu (pensii înghețate, sporuri tăiate, disponibilizări, creșteri de taxe, majorare TVA) și tot a încheiat 2025 cu 7,65% deficit, nu 7%.