Marele regret al lui Alex Dobre, fotbalistul lui Bournemouth! FCSB i-a blocat transferul la Barcelona: “Am început să plâng”

Alex Dobre, internațional de tineret, este jucătorul lui Bournemouth, dar nu a apucat să joace decât în Cupa Angliei, contra lui Luton, în rest fiind mereu împrumutat, cum se întâmplă și acum, când face parte din lotul echpei Wigan, din a doua divizie.

Cel mare regret pentru Alex Dobre rămâne Barcelona

A cunoscut ce înseamnă fotbalul dur din ligile a treia și a patra din Anglia, jucând tot ca împrumut la Bury, echipă care între timp a falimentat, Rochdale sau Yeovil. Însă puțină lume știe că Dobre s-a plimbat cam prin toată Europa, dând și luând probe la mai multe cluburi de renume, precum Espanyol, Saint Etienne sau Benfica.

Cel mai mare regret pentru el și tatăl său este însă legat de Barcelona. Alex a povestit la Digi Sport cum Steaua i-a distrus visul de a îmbrăca tricoul blaugrana.

Tatăl lui Alex a strâns banii de drum

Asta s-a întâmplat în 2009. Dobre era jucătorul Stelei, dar a decis ca împreună cu tatăl său să meargă la Barcelona, să dea probe.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

“Eram în 2009, mi se pare. Eram încă la Steaua, își făcuseră academie și am plecat cu tata, cu banii strânși de el și de mama. A luat bilete de avion și am plecat. Ziua următoare aveam meci cu Dinamo, la juniori. Eu am plecat cu o zi înainte. Am ajuns acolo, ne-am cazat la hotel. Tata m-a luat de mână și am mers la stadion. Am încercat să vorbim cu directorul, avea biroul la stadion. I-am zis că vrem probe, că suntem de la Steaua.

A fost la grupa Messi și a primit tricoul cu numărul 10

Ne-a trimis în ziua următoare la baza de antrenament, exact lângă Camp Nou. Atunci încă se făcea La Masia. Am mers în probe acolo, m-am dus în vestiar, m-am prezentat la antrenor, la coechipieri. Acolo îmi amintesc că era grupa Messi, grupa Busquets, grupa Iniesta, nu ca în România, cu grupa 1, 2, 3, în funcție de valoare. Chiar la grupa Messi am fost. Eram fericit. Grupa Messi și îmi dăduseră numărul 10 la meci. Și acum îmi aduc aminte.

Am făcut un antrenament, le plăcea foarte mult de mine încă din prima zi. A doua și a treia zi a fost la fel. Deja mă împrietenisem foarte bine și după o săptămână de antrenament am avut un meci cu Cornella. Atunci îmi dăduse numărul 10 antrenorul Carlos, le plăcea de mine, chiar dacă nu vorbeam bine spaniola. Eu făcusem meditații la spaniolă și ciupeam, nu vorbeam cum trebuie. Îmi aduc aminte că am dat două sau trei goluri în meciul acela. Făcusem un meci super bun.

Cei de la Steaua l-au somat să vină înapoi

Ziua după meci a fost liberă, iar la antrenamentul din săptămâna următoare, în timpul lui, m-au scos. Sunase președintele Stelei la Barcelona să vadă dacă sunt acolo. Ei au aflat că nu mi-a dat Steaua foaie să vin în probe. Atunci mi-au spus că își doresc să mă oprească, dar nu au cum să îmi facă contract până nu împlinesc 15 sau 16 ani. Nu m-a lăsat nici președintele să plec. Cei de la Barcelona mi-au spus: “Uite, noi am vrea să te ținem, dar nu putem. Au sunat după tine, trebuie să te întorci la clubul tău.

Digisport.ro

"Bijuteria" de 44 de milioane € de la Cluj-Napoca, transformată în mall. FOTO Noul proiect spectaculos

Eram foarte supărat, am început să plâng când m-a scos din antrenament. Îți dai seama, să te scoată din mijloculul antrenamentului. Cei de acolo mi-au spus: „Orice ușă închisă îți poate deschide alta, unde să fie mult mai bine. Nu se știe când te vei întoarce aici”. Țin minte că mi-au spus că sunt un jucător unic, la fel cum îmi spune acum Eddie (n.r. – Howe, manager Bournemouth).”

S-a întors la Barcelona, dar la Espanyol

S-a întors la Barcelona, dar la Espanyol și a stat câteva luni, dar nu a mai putut rezista pentru că mai avea destul până să facă 16 ani, să poată semna un contract.

“Am mers la Barcelona, dar la Espanyol. În 2011, la doi ani după. Am reușit să plec din nou și m-am dus acolo. Acolo a fost super, chiar am jucat câteva luni de zile, vreo 5-6 luni am stat, dar familia mea a rămas fără bani și nu am mai putut sta acolo. Doar mama mai muncea. Tata era cu mine, iar mama ne trimitea bani.

Dormea cu tatăl într-un pat de o persoană

La fel, au vrut să îmi facă un contract, dar doar de la 16 ani puteau, ca să întru în Cantera. Am fost nevoit să mă întorc în țară, nu reușeam financiar. Stăteam într-un apartament la niște persoane din Venezuela, erau trei persoane. Mai stătea încă o femeie într-o cameră și noi eram într-o cameră lipită de bucătărie. Eu și tata dormeam într-un pat single, dar ne adaptam așa cum puteam. La un moment dat, n-am mai putut să o ținem tot așa. Mai dura o grămadă până făceam 16 ani. Am fost nevoit să mă întorc în țară.”