Sporturi

Marian Drăgulescu, despre abuzurile fizice în gimnastica românească: “A fost o practică! Am luat şi eu 10 curele la fund”

21.04.2021 | 01:41
Marian Dragulescu despre abuzurile fizice in gimnastica romaneasca A fost o practica Am luat si eu 10 curele la fund
Marian Drăgulescu este unul dintre cei mai medaliaţi sportivi din România. Sursă foto: Hepta.ro
ADVERTISEMENT

Marian Drăgulescu, unul dintre cei mai importanți sportivi ai României, a fost invitatul emisiunii “40 de întrebări cu Denise Rifai”, de la Kanal D.

Deși a împlinit 40 de ani pe 18 decembrie, Drăgulescu este în continuare unul dintre cei mai buni gimnaşti ai lumii. Speră să o demonstreze şi la Jocurile Olimpice din vară. Şi-a asigurat calificarea la Tokyo.

ADVERTISEMENT

“Marocanul”, cu peste 300 de medalii în carieră, a răspuns fără ocolişuri la cele 40 de întrebări care i-au fost adresate. Şi chiar nu a fost menajat deloc.

Ce răspunsuri a dat Marian Drăgulescu la seria celor “40 de întrebări”

1. Vă tratează România ca pe un mare campion. 

În tinereţe era aproape imposibil să nu comunic atât părţile frumoase, cât şi cele de muncă. Acum încep să privesc întreg tabloul. Îmi place ceea ce fac, mă bucur că mi-am descoperit talentul de mic. Dacă aş da timpul înapoi aş merge pe acelaşi drum. Întotdeauna e loc de mai bine. Au fost momente când am primit sprijin şi înţelegere, momente când nu am primit tot ce aveam nevoie mai bine. Aparatură, medicamentaţie. La bani, la imagine, la recunoaştere, la promovare, trebuie să ne mândrim cu valorile pe care le avem. Pentru a fi modele.

ADVERTISEMENT

2. Din ce trăieşte campionul Marian Drăgulescu. 

Salariu, primă şi competiţii. La Cupe Mondiale avem 1000 de dolari locul 1. La Euro cred că e 8.000 euro. Iar la Campionatul Mondial 12-13.000 euro. La JO în valoare de 70.000 euro medalia de aur. Lunar primesc spre 2000 de euro.

3. Vă pare rău că nu aţi emigrat?

Absolut deloc, puteam să plec de mai multe ori. Am avut invitaţie de la Circul Soleil. Domnul antrenor Sorin Cepoi m-a liniştit când mi-a spus că America nu pleacă nicăieri. Nu am avut nici curajul să plec şi m-am simţit bine acasă.

ADVERTISEMENT

4. Aţi ales gimnastica din ruşine faţă de părinţi?

Tata a aflat târziu că am fost la înot. Antrenamentele la gimnastică mi se păreau dure, de asta am plecat la înot. Şi nu mi s-a mai părut distractiv şi joacă. Nu i-am mai spus lui tata, că am plecat de la gimnastică. Plecasem şi de la karate şi el nu s-a bucurat. Şi a zis atunci fă gimnastică. Şi îmi era ruşine să îi spun că nu mai vreau nici gimnastică. Antrenorului îi spusesem că plec la ţară, cu părinţii, şi m-am întors după 3 luni.

Când şi-a dat seama că va fi un mare campion

5. Aţi tânjit după afecţiunea părintească în copilărie?

Am plecat de la 14 ani de acasă, sau 15. Am stat plecat trei ani la Reşiţa, apoi m-am întors la Bucureşti. Şi mă vedeam mai des cu părinţii. Mi-a fost dor şi de părinţi şi fraţi. Dar am găsit şi un colectiv de copii la fel ca mine. Nu am simţit că gimnastica mi-ar fi furat copilăria.

ADVERTISEMENT

6. V-au bătut părinţii când eram mic?

Bineînţeles. Da, normal. Mai luai o palmă la fund, o palmă peste faţă. Şi cu cureaua au fost câteva situaţii. Dar nu a fost ceva să fiu marcat pe viaţă. Şi la şcoală, cu linia peste palmă, cu trasul de perciuni, de urechi. Aşa era la şcoală.

7. Poate un sportiv să facă şi şcoală şi performanţă în acelaşi timp.

Sunt şi excepţii, dar ambele la un nivel ridicat e mai rar. Trebuiesc oricum făcute amândouă. Şcoala este importantă. Nu am fost copil de 9-10. Sau de 6-7. Dar am învăţat ceea ce trebuia să învăţ. Am terminat şcoala generală, liceul, am şi o facultate (n.r. ANEFS), un master.

8. Care a fost momentul când aţi ştiut că veţi fi un mare campion?

După prima mare competiţie internaţională şi-au dat seama şi părinţii mei că mă pricep şi sunt bun. Până atunci credeau că mă duc să îmi consum energia. Atunci mi-am dat seama că pot să obţin medalii şi la seniorat. Era ultimul an de juniorat. Iar trecerea la seniorat e un pas important. În 1999, primul an, nu prea m-am regăsit. An secetos ca rezultate. Din 2000, după săritura Drăgulescu, am prins curaj.

Ce spune de porecla “Marocanu'” şi ce s-a întâmplat după prima accidentare

9. Este înălţimea cel mai mare complex al dumneavoastră?

Nu mai este de foarte mult timp. Am realizat că nu aş fi avut aceste rezultate dacă nu aveam înălţimea asta. Am avut multe beneficii, deci nu a fost impidiment să am relaţii cu fete mai înalte decât mine. La 15 ani a fost o baschetbalistă căreia îi plăcea de mine. Îmi plăcea şi mie, dar îmi era ruşine. Poate între 18-24 nu vedeam în ansamblu partea cu înălţimea.

10. De ce vă deranjează porecla Marocanu’?

Nu m-a deranjat, dar nimeni nu mai îmi spunea pe nume. Şi am un nume frumos, mi-am dorit să mi se spună Marian. Mi s-a spus aşa pentru că sunt mai “bronzat” un pic. Un coleg de la lotul de juniori mi-a zis.

11. Aţi simţit invidie din partea marilor campioni?

Eu am inventat această săritură în 1999 şi nimeni nu a încercat-o timp de şapte ani. Când un sportiv periculos apreciez că a avut curajul. Încerc să fur din tehnică.

12. V-a fost vreodată teamă că veţi rămâne paralizat pe viaţă?

Bineînţeles că m-am gândit să nu fie mai rău după accidentări. Când te accidentezi în competiţie nu sunt saltele de protecţie, ca în antrenamente. Am avut o teamă pe moment, apoi mi-am reluat pregătirea. După prima accidentare, în 2001, m-am chinuit şase luni să revin.

13. Celebritatea vă hrăneşte orgoliul?

Meseria pe care am ales-o vine la pachet şi cu publicitatea. La început mi-a plăcut, apoi am văzut că am puţin de câştigat din celebritate. Din gimnastică pot eu să câştig. Cu timpul nu mi-am mai dorit să fiu aşa popular.

14. Ce înseamnă aurul olimpic pentru Marian Drăgulescu?

Este a cincea olimpiadă la care particip, ar fi putut fi a şasea. Am avut de multe ori ocazia, dar nu s-a întâmplat. Poate mi-a lipsit şi puţină şansă. O aşteptam atât de mult şi mă gândeam că în alea câteva secunde să fiu în formă. Sper să se întâmple la Tokyo. Sunt mult mai degajat, ce va fi va fi.

Marian Drăgulescu, despre relaţia cu Larisa: “A fost o relaţie nocivă, cu multe scandaluri, certuri”

15. Regretaţi căsnicia cu Larisa Drăgulescu.

Nu, am învăţat în viaţă din greşeli. Eram amândoi foarte tineri, nu am apucat să ne cunoaştem foarte bine. A fost o relaţie cu momente frumoase, dar şi unele mai puţin frumoase. Cel mai bine ne este separat. Ne înţelegem de minune acum. Nu mai trebuia să continue acea relaţie mai mult decât a fost.

16. De ce aţi bătut-o pe Larisa Drăgulescu?

A fost o relaţie nocivă, cu multe scandaluri, certuri. Am fost doi tineri care scoteam tot ce e mai rău. Parte în parte. De obicei ea sărea. Mie nu îmi plac conflictele, sunt o persoană calmă. E un episod de care nu sunt mândru. Au fost multe altercaţii. Ea sărea, de multe ori nu am ripostat. Alteori am ripostat şi îmi pare rău. Am învăţat din acele greşeli, să nu mă mai pun în acele situaţii de a nu mă mai putea controla. Nu am mai ridicat mâna la o altă femeie. A fost singura relaţie de aşa natură.

17. V-aţi bătut copiii?

Niciodată! Larisa ştie şi ea asta. Au fost două situaţii, una când fetiţa a căzut şi şi-a muşcat buza. Băiatul s-a zgâriar cu o creangă când ne plimbam cu ATV-uri. Nu se pune problema de aşa ceva. Am antrenat copii trei ani la clubul Steaua. Iubesc copiii. Nu mi-am tratat diferit copiii.

18. V-aţi lăsat mama să vă controleze căsnicia?

Nu. Mama nu a fost de acord cu Larisa şi cu faptul că a rămas însărcinată fără ca noi să locuim o perioadă împreună. Când se întâlneau se ciondăneau, dar nu la modul fizic. Rareori au văzut copiii părinţii mei. A fost şi un motiv pentru reproşurile lor. A fost o perioadă când am ales-o pe ea. Mama Larisei s-a tăiat la tendoane când a încercat să intervină, împreună cu mine, între mama şi Larisa.

19. Este Larisa Drăgulescu o mamă bună pentru copiii dumneavoastră?

Sper să fie. Ei locuiesc la Reşiţa, eu la Bucureşti. Băiatul face gimnastică, sper să îi fiu antrenor când va ajunge la seniori. Cred că este o mamă grijulie, da. În orice relaţie în care se despart părinţii, copiii au de suferit. Poate copiilor le lipseşte echilibrul. Dar ea are grijă de ei. Nu au educaţia pe care am primit-o eu, sunt destul de răzvrătiţi. Sunt cam şmecheraşi. Fac ce vor ei. O escrochează pe Larisa, pe mama Larisei.

Câţi bani a primit Marian Drăgulescu pentru medaliile câştigate şi ce părere are despre Simona Halep

20. Aţi ratat aurul de la Beijing din cauza problemelor personale?

Nu ştiu dacă ăsta a fost motivul. Treceam printr-o perioadă grea. Dar mereu am încercat să las problemele în afara sălii de gimnastică. Într-adevăr aveam nevoie de bani pentru a achita datoriile pentru operaţia lui Beatrice. Domnul Călin Popescu Tăriceanu şi şi domnul preşedinte de la Federaţia de Atletism. În 2008 mi-am achitat toate datoriile.

21. Câţi bani v-au adus medaliile câştigate.

Undeva la 500, 600, 700.000 de euro în toţi aceşti ani. Am fost un sportiv norocos pot să spun. Este o sumă mare, dar care a venit în peste 20 de ani. Dar am făcut şi investiţii proaste, telefoane şi maşini schimbate. Am o casă, sunt sănătos, mă bucur de ceea ce îmi oferă viaţa.

22. Aţi fost sabotat de Federaţia Română de Gimnastică?

De foarte mulţi ani aud vorbe că sunt prea în vârstă, expirat. Asta m-a ambiţionat şi mai tare să demonstrez că nu las armele jos. De multe ori m-am întrebat. Să fie răutate, invidie, necunoaştere? Au mai fost unele certuri cu anumite persoane şi poate au contat atunci când s-a votat. Nu ştiu, totuşi, dacă am fost sabotat.

23. O consideraţi pe Simona Halep o sportivă supraevaluată?

Şi sportul este de aşa natură. Se transmite peste tot. A ajuns foarte bună la sportul pe care îl practică, dar asta nu exclude performanţele celorlalţi sportivi. Şi mass-media a contribuit, le-a scos în faţă doar pe Halep şi Neagu. Puteau aduce în faţă şi alţi sportivi, campioni europeni. Da, este supraevaluată. Şi sportul este de aşa natură. Ea a fost numărul 1. Dar dacă eşti de opt ori campion mondial la gimnastică? Cum se pot compara aceste rezultate?

24. Sunteţi un tip conflictual?

Nu. Nu aveam conflict cu vechea conducere de la Federaţie. Dar cu Andreea Răducan nu am făcut chimie, e singura persoană. Cu toate că am fost colegi. Nu mi-a înţeles situaţia. Accidentat fiind am obţinut cea mai bună performanţă pentru Federaţia Română de Gimnastică. Medicul mi-a recomandat repaos şi am acceptat un proiect la o televiziune. Dar ce se întâmplă cu concediul medical? O aplaud pe Andreea Răducan pentru rezultatele ei. Dar nu şi pentru cum s-a comportat cu mine la Federaţie.

Despre relaţia cu părinţii: “Nu ne-am vorbit o perioadă lungă”

25. Sunteţi un nonconformist în amor?

Sunt un tip deschis în general, e normal într-o relaţie. Fiecare poate să facă ce doreşte în casa lui, în relaţia lui. Nu am făcut niciodată swing. S-a întâmplat cu Larisa înainte să avem o relaţie, a mai venit cu o prietenă şi a fost ceva. Dar nu caut lucruri excentrice. Nu merg în cluburi, baruri, la striptease.

26. Ce reprezintă sexul pentru dumneavoastră?

Face parte dintre lucrurile care fac o relaţie frumoasă. Sunt o persoană normală. La 18-20 scăpam şi noi o dată pe săptămână mai scăpam. Cât de des putea să fie?

27. În ce relaţii sunteţi azi cu părinţii dumneavoastră. 

Foarte bună, timpul a aranjat lucrurile. Nu au venit la acea nuntă la Las Vegas, cu a doua soţie. Nu ne-am vorbit o perioadă lungă. De doi ani. Acum avem o relaţie mult mai deschisă. Spunem lucrurilor pe nume, nu ne mai supărăm. E OK. Nu am vândut o proprietate a părinţilor pe care am vândut-o. Nu a avut nicio legătură cu cearta cu părinţii.

 28. V-au adus scandalurile din viaţa personală popularitatea pe care v-o doreaţi?

Eu nu m-am gândit la publicitate negativă. Ci la popularitate prin sportul pe care îl practic. Poate acum ceva vreme îmi doream popularitate. Nu m-aş vedea stând prea mult timp în viaţa online. Şi asta trebuie în ziua de azi. Prin gimnastică e mai greu. Am avut popularitate mai mare cu acele scandaluri, e adevărat.

29. Sunteţi pregătit pentru al treilea mariaj?

Viaţa îţi oferă de toate. Eu vreau să mă bucur de momentele frumoase. I-am spus Simonei că nu există garanţie în lumea asta. Dacă va fi bine până la adânci bătrâneţi m-aş bucura enorm.

Ce alege Marian Drăgulescu între Steaua şi Dinamo

30. Îl invidiaţi pe Cristi Chivu?

Nu. A fost un moment la acea competiţie, când m-am bucurat să îl revăd. Doar eu am crezut că suntem prieteni. Am fost colegi de clasă în Reşiţa. Mi s-ar fi părut OK ca eu să fiu primit mai cu căldură, fusesem colegi. Avem cercuri diferite de prieteni, este OK.

31. Steaua sau Dinamo?

Steaua! Nu ştiu. Şi Steaua şi Dinamo. Dar la Steaua am avut parte de susţinere, mă înţeleg bine cu toată lumea. Şi la Dinamo m-am înţeles bine până a venit Elisabeta Lipă. Nu am făcut chimie, ea a fost motivul pentru care eu am plecat de la Dinamo la Steaua.

32. V-aţi riscat viaţa pentru bani sau pentru glorie?

Mie mi-a plăcut mereu gimnastica. Faptul că au venit şi partea financiară, gloria, notorietatea, este altceva. Dar gimnastica m-a atras.

33. Vă sperie viitorul fără gimnastică?

M-am întors pentru că mi s-a făcut dor de gimnastică. Când făceam pauză intervenea uzura, apăreau dureri. Dar nu mă sperie pentru că voi activa tot în gimnastică, dar ca antrenor.

34. Va fi Drăgulescu jr. un gimnast mai mare decât tatăl său?

Este şmecheraş el aşa. Vorbeşte mai mult decât face şi i-am zis să echilibreze situaţia. Potenţial are, ţine numai de el. Are nevoie de determinare. Eu sunt mai puţin vorbăreţ, seamănă cu maică-sa.

35. Este abuzul fizic o practică în gimnastică românească?

A fost o practică. Se practică din ce în ce mai puţin. Ca sportiv nu mi-a plăcut şi nici acum ca antrenor. Am mai luat şi eu o palmă peste picior când eram mai ciobănel aşa. Am avut o pedeapsă cu cureaua la fund când am întârziat la lot pentru că am stat la un bairam mai mult. Mai ales că şi fumasem o ţigară şi ne-au mirosit mâinile. 10 curele am luat.

Când se va retrage Marian Drăgulescu

36. Care este viitorul gimnasticii româneşti?

Sperăm la mai bine, important e să dăm o mână de ajutor. Îmi doresc ca performanţele să continue, să revină. Se vede destul de greu azi ceva. Ne trebuie o strategie, un plan bine pus la punct. S-au schimbat generaţiile, mulţi antrenori au fost în acel regim, nu mai sunt permise acele practici. Nu se pot adapta, şi-au pierdut interesul. Unii şi-au pierdut şi interesul.

37. Aţi fi un bun ministru al sportului?

Sigur că am luat în considerare o carieră politică. Poţi avea şi mai mult sprijin pentru proiecte. dacă eşti într-un partid politic. Sper să obţin experienţă în management, la federaţie sau la minister. Nu pot să fiu ministru doar ca să stau în fotoliu acolo. Vreau să las ceva. Merg la vot, dar este confidenţial.

38. Vă simţiţi bătrân pentru gimnastică?

Sunt destul de în vârstă să continui mai mult decât mi-am propus. Anul ăsta vreau să merg maximum, motivaţie energie, tot. Dar simt că nu mai am posibilitatea să fac atât de multe repetări. Viteza de reacţie a mai încetinit. După o zi grea de antrenament mai departe te resimţi. Mai departe de anul acesta nu mă văd în sportul de performanţă. Iar apoi continui cu cariera de antrenor.

39. Vă retrageţi în 2021?

Da! Ştiu că am zis de mai multe ori, dar de data asta… ultimii trei ani au fost grei. Am revenit ca să fiu numărul 1. Organismul nu ţine la infinit, mă mai dor genunchii, umerii.

40. A rămas gimnastica cea mai mare bucurie a vieţii dumneavoastră?

Desigur. Gimnastica e o pasiune de foarte mulţi ani, cea mai mare.

ADVERTISEMENT