Marian Rada (64 de ani) a venit plin de povești în cea mai recentă ediție de „Suflet de Rapidist”. „Mantaua de vreme rea” a giuleștenilor a dezvăluit inclusiv cum erau controlați fotbaliștii atunci când antrenor era Viorel Hizo.
Marian Rada a fost „secundul” lui Viorel Hizo în toate cele cinci mandate ale „dulăului” în calitate de antrenor al alb-vișiniilor. Fostul fundaș a dezvăluit cum îi ținea în frâu pe jucătorii Rapidului, atunci când aceștia voiau să fugă din cantonament.
„În primul rând trebuie să îl cunoști bine pe principal. Să știi de la bun început ce vrea. Încerci și tu pe parcurs să mai introduci, vezi, dacă nu îi convine ceva, normal, mergi pe linia lui. De obicei am avut antrenori cu care puteam să discut.
Cu omul tău, Viorel Hizo, am avut. Eram în cantonament la Păltiniș. Și nea Vio obișnuia să plece acasă, la Sibiu. Îmi zicea ‘Mariane, fii cu ochii pe ei, să nu plece niciunul’. ‘Da, nea Vio, cum să nu?’
Stăteam p-acolo, îi pândeam, când mă duc în cameră, nu mai erau jucătorii. Plecaseră. Bine, nu toți. M-am interesat să văd unde pot fi. Ce punct de atracție e pe aici? Și era jos o discotecă. Mă duc acolo și îi văd.
Dau telefon. ‘Nea Vio, au plecat ăștia din cantonament, sunt la discotecă’. ‘Vin imediat!’ În 15-20 de minute, parcă a zburat, a venit acolo. ‘Vino să îmi arăți unde sunt’. Era cantonamentul de iarnă.
Era o scară îngheață. Niște trepte de beton. Discoteca asta era undeva jos și hotelul nostru sus. M-a tras nea Vio de am alunecat pe gheață m-am dus ca pe derdeluș. Când a ajuns acolo i-a luat la înjurături, i-a băgat în camere.
A doua zi antrenament fizic. La Păltiniș până sus alergare. Era panta de 45 de grade, dacă nu mai mare”, i-a dezvăluit Marian Rada lui Robert Niță în cea mai recentă ediție de „Suflet de Rapidist”, show care e live pe FANATIK.RO, marțea, de la ora 13:30.
Robert Niță a lucrat cu Marian Rada în perioada 2000-2004, atunci când a îmbrăcat tricoul Rapidului în 44 de meciuri. Fostul a marcat 15 goluri în Giulești.
„Eu am prins perioada când avea domnul Copos hotelurile în Poiană și acolo mergeam iarna în cantonament cu domnul Hizo. Mi-aduc aminte că noi nici nu coboram la micul dejun și matale plecai”, a adăugat Robert Niță.