Maria Grapini, fost ministru delegat pentru IMM-uri, mediu de afaceri și turism în perioada decembrie 2012-martie 2014, a fost ales ca europarlamentar PSD în două legislaturi, 2014-2019 și 2019-2024. Grapini se pregătește pentru un al treilea mandat consecutiv, deoarece se află pe lista comună PSD-PNL, pe poziția a zecea, pentru alegerile europarlamentare din acest an.
În august 2018, Maria Grapini a provocat reacții vehemente de dezaprobare după ce a postat pe Facebook un mesaj împotriva diasporei care a organizat protestele din Piața Victoriei, în care i-a jignit pe cei care participau la aceste evenimente. În urma acestui mesaj, un cetățean din diaspora, N.M., a dat-o în judecată pe Maria Grapini, solicitând daune morale de un milion de euro, câte 500.000 euro pentru el și pentru soția sa.
Dosarul a fost înregistrat pe 23 octombrie 2019 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. În motivarea cererii, reclamantul a susținut că acesta şi familia sa au fost discriminaţi de către pârâtă cu ocazia mitingului diasporei din 10.08.2018, la care pârâta Maria Grapini a declarat următoarele: „informăm diasporenii că taxa de prost se plătește la sediul USR. Fără certificat de prost nu puteți participa la miting”.
Reclamantul a enumerat formele discriminării și a redat definițiile acestora, evidențiind cu roșu anumite cuvinte din aceste definiții. A precizat că sunt trei elemente comune tuturor formelor de discriminare: acțiunile discriminatorii, precum distincția, excluderea, restricția și preferința; cauzele discriminării, criterii de deosebire personale precum sexul, rasa, naționalitatea, originea etnică, cetățenia, originea socială, religia, convingerile, educația, limba, opiniile, apartenența politică, starea sănătății, vârsta, orientarea sexuală și starea civilă.
De asemenea, acesta a menționat și starea materială (541 lei pensie lunară per familie în anul 2017), dizabilitatea, boala cronică necontagioasă (bolnav cardiac), infectarea cu HIV/SIDA sau alte criterii ori semne individuale; scopurile și/sau consecințele discriminatorii care au ca efect împiedicarea, anularea sau lezarea drepturilor omului și a protecției lor și violarea principiilor egalității, non-discriminării și a demnității umane. Reclamantul a depus la 22.02.2019 un set de înscrisuri în dovedire și a susținut că este veteran membru al diasporei, înființând Fundația Diaspora în anul 1983.
La termenul din 14.06.2019, reclamantul a precizat că își micșorează pretențiile la suma de 400.000 lei, din care 200.000 lei pentru acesta și 200.000 lei pentru soția sa, menționând că nu dorește ca soția sa să facă parte din proces, având doar calitatea de persoană vătămată. La termenul din 12.02.2020, N.M. a depus o cerere adiţională prin care a reiterat aspectele din cererea introductivă şi a ataşat încă un set de înscrisuri. El a mai precizat că prin hotărârea CNCD din dosarul nr. 610/2018 pârâta Maria Grapini a fost sancţionată cu amendă de 2.000 lei pentru discriminare.
La același termen, reclamantul a menționat că a scăzut pretențiiile în ceea ce privește prejudiciul cauzat prin discriminare, acestea fiind de 250.500 lei pentru el şi 250.500 lei pentru soţia sa. La data de 06.07.2020 reclamantul a depus o nouă cerere adiţională prin care a reiterat aspectele din cererea introductivă şi a adăugat că afirmaţiile pârâtei au stârnit un val de indignare în rândul românilor din diasporă şi a modificat totodată cuantumul daunelor morale solicitate, respectiv 150.000 lei pentru reclamant şi 150.000 lei pentru soţia sa.
La data de 02.06.2021 reclamantul a depus la dosar concluzii scrise prin care a precizat că soţia sa este legal îndreptăţită la despăgubiri conform probelor administrate în dosar, a reluat aspectele din celelalte cereri adiţionale şi a adăugat că daunele morale pentru el și soție sunt de 348.600 lei în total. Tribunalul a reținut că prin preluarea și postarea pe pagina sa de socializare Facebook a mesajului „informăm diasporenii că taxa de prost se plătește la sediul USR. Fără certificat de prost nu puteți participa la miting”, pârâta Maria Grapini a încălcat dreptul la demnitate al reclamantului, acesta făcând parte din comunitatea românilor din Diasporă deoarece are domiciliul stabil în Statele Unite ale Americii.
Instanța a menționat că fapta ilicită săvârșită de către pârâta Maria Grapini constituie formele de discriminare prevăzute de art. 2 alin. 4 și art. 15 din OG nr. 137/2000, întrucât mesajul discriminatoriu a fost postat de către o persoană publică, europarlamentar, în mod public pe rețeaua de socializare Facebook, acesta este de natură a leza demnitatea unei comunități, respectiv a românilor din diasporă, iar criteriul avut în vedere îl reprezintă convingerile politice ale comunității. Fapta ilicită a produs un prejudiciu, în cauză fiind reprezentat de încălcarea dreptului la demnitate a reclamantului, membru al comunității române din diaspora, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu reiese din materialitatea faptei ilicite săvârșite.
Tribunalul a mai reținut că este îndeplinită și condiția vinovăției, prin preluarea și postarea cu intenție a acestui mesaj. Prin urmare, au fost îndeplinite toate condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de articolul 1357 Cod civil. Pe 15 iulie 2021, Tribunalul București a obligat-o pe Maria Grapini să-i plătească reclamantului N.M. daune morale în valoare de 5.000 lei, dar nu și către soția acestuia, deoarece nu are calitate procesuală pasivă. Instanța a respins acțiunea pentru diferența de daune morale solicitate, ca neîntemeiată, conform dosarului consultat de FANATIK.
De asemenea, Tribunalul București a dispus încetarea încălcării dreptului la demnitate prin ștergerea postării mesajului discriminatoriu de pe pagina de Facebook a pârâtei Maria Grapini și interzicerea pentru viitor a postării mesajului respectiv. A obligat-o pe Maria Grapini la postarea prezentei hotărâri pe pagina proprie de Facebook (după anonimizarea datelor cu caracter personal), la rămânerea definitivă a acesteia. Atât reclamantul, cât și Maria Grapini, au formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, instanță care le-a respins apelurile, ca nefondate, pe 28 martie 2022.