Directorul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, Tudor Şimota, se află internat de duminică seară la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”. Fără să plece în străinătate, fără să intre în contact direct cu o persoană confirmată pozitiv, Şimota a resimţit febră de două săpătămâni, dar atât medicul de familie, cât şi cei de pe Ambulanţă, chemaţi în urmă cu 8 zile de Şimota la propria locuinţă din cauza stării precare, i-au spus că suferă de o gripă, probabil, fără să-i facă cel mai mic test, permiţându-i acestuia să meargă la birou şi, foarte probabil, să infecteze, la rândul său, şi alţi colegi.
Interviul realizat de FANATIK cu Tudor Şimota, pe patul de spital, printre accese de tuse, denotă realitatea dură în care se aflăm sistemul medical al României, total depășit, care balansează între ignoranţă și neputinţă, în plină pandemie mondială de COVID-19, în condiţiile în care România adună din ce în ce mai multe cazuri confirmate, iar numărul morţilor de coronavirus în România începe să crească cu fiecare oră!
Vă salut, domnule Șimota, îmi pare rău că ne auzim în condițiile astea… Cum sunteți?
– În regulă să spunem… în condițiile date…
Am văzut declarația dumneavoastră…
– Da, au apărut informaţii cum că aș fi fost plecat din țară, că am dosar penal pentru că aș fi indus în eroare autoritățile… Eu, conform procedurilor legale, am luat legătura cu medicul de familie, am urmat procedurile funcționale, am tratat totul conform legii. A venit Salvarea după mine. N-am participat la nicio întâlnire în altă parte, nici pe la minister, nici într-altă parte…
Şi nu v-ați întâlnit cu conducerea ONJN în ultimele zile?
– Deloc!
Dumneavoastră de unde credeți că v-aţi infectat cu coronavirusul?
– Procedura spune că trebuie să fie un contact, cineva bolnav sau suspect, da? Noi avem o colegă la ONJN al cărei medic de familie este unul dintre medicii de la spitalul Gerota, ăla-i singurul contact, să spunem așa, din punctul de vedere al procedurii, de care pot eu să mă leg. Altfel nu am fost plecat din țară, nu am fost în contact cu alte persoane infectate
Și când ați intrat în contact cu persoana respectivă?
– Păi n-am intrat în contact direct. Mă gândesc că poate cum am urcat pe scări, pentru că de la momentul la care… (tușește) ...au apărut problemele astea, am încercat să limitez cât mai mult accesul oamenilor în instituţie. Mai ales după ce a venit și starea de urgență nici măcar n-am mai lăsat oamenii să se-apropie, s-au închis și sălile, dar am asigurat continuitatea și cu asta s-a închis discuția… (tușește din nou) … Deci nici vorbă de așa ceva! Și cu conducerea am discutat online, pe mail, pentru orice probleme. Eu ca director general am 50 la sută din atribuțiunile de control, dar am relaționat cu colegii extrem de puțin.
Dar, totuși, ați relaționat! Adică, mai concret, cu cine v-ați întâlnit? În ultima săptămână, de exemplu…
– Cu o colegă de la „Resurse umane”, care a venit să ne aducă un document și mi l-a pus pe birou… și a stat departe, doi metri, trei metri… Și adjunctul meu, cu care, la fel, am păstrat distanța impusă de lege.
Bun, și cu domnul Voinea (n.red. – preşedintele ONJN) n-ați interacționat deloc?
– Nici cu el, nici cu vicele, nici cu secretarul general, cu absolut nimeni.
Cu alte cuvinte, cu nimeni care a fost din partea ONJN-ului la consultări, la Finanțe?
– Nici măcar nu știu că a fost cineva!
De când v-ați simțit rău? Ce ați făcut în momentul acela? Ați luat legătura cu medicul de familie, v-ați dus la spital sau ce s-a-ntâmplat?
– Sigur că am luat legătura cu medicul de familie… (tușește) … și mi-a spus „Măi, vezi că e posibil să fie gripă (tușește) … că-i și sezonul cu răcelile, cu gripele, cu bolile…” … Dar n-am tușit, n-am avut absolut nimic în afară de o mică temperatură, în rest n-am avut niciun alt simptom. Și medicul de familie mi-a spus „Continuă-ți viața cum o faci de obicei, du-te la serviciu”…
Dar când a avut loc discuția asta cu medicul? Când ați început să aveți temperatură?
– Păi de vreo două săptămâni… Și atunci am încercat să mă distanţez de toată lumea că e normal… adică nu m-am gândit că am eu vreo boală, m-am gândit că e normal, că așa sunt procedurile, să stai cât mai distanțat de ceilalți… Eu am fost mult plecat pentru că atribuțiunile de serviciu spun ca eu să mă duc în teritoriu… Dar, bine-nțeles că am fost la locațiile din teritoriu să văd ce se-ntâmplă, cum se-ntâmplă… După aia a venit starea de urgență, care a închis absolut tot, am asigurat continuitatea la fiecare serviciu teritorial, am pus să fie câte un om prezent acolo și cam asta este treaba.
Şi din momentul în care v-ați simțit rău, de acum două săptămâni, în aceste două săptămâni ați fost și plecat?
– Nu, cum să fiu plecat?!
Dar ce ați făcut ultimele două săptămâni?
– Păi o săptămână a fost aia de urgență și o săptămână am asigurat permanența, continuitatea, câte un om la fiecare structură teritorială.
Şi de unde ați activat? De la sediu sau de acasă?
– Păi nu… eu împreună cu oamenii pe care-i am acolo și cu directorul adjunct lucrăm pe laptop. Pentru că eu, ca director general, mă uit la evidență, mă uit la statistică…
Am înțeles, dar de acasă sau din sediul ONJN?
– Păi am fost și la sediu, am fost și-n mașină, am fost și-acasă. Pentru că după o săptămână de când a venit starea de urgență, atuncea am fost cu munca la domiciliu.
OK, am înțeles, n-ați intrat în contact direct cu X, Y, Z din conducere, ci doar cu 2 subalterni… Dar ați fost în sediu și după ce v-ați simțit rău prin prisma faptului că doctorul de familie v-a zis că poate sp fie o simplă gripă, corect?
– Da, exact. Dar dacă n-ai contact cu o persoană confirmată, trebuie doar să iei măsurile de distanțare socială, aşa ni se spune că e procedural…
Și când v-ați autosesizat de povestea cu Gerota? Că poate aveţi coronavirus, că poate de-acolo e… Când v-ați alarmat?
– De săptămâna trecută am început să fac temperatură mai mare, tot mai mare… Am sunat la Ambulanță, a venit Ambulanța, mi-a zis „Dom’le, vezi că este ceva gripă”, mi-a dat o rețetă cu medicație, am luat acea rețetă cu medicație și acuma două, trei zile m-am simțit foarte rău, am chemat din nou Ambulanța… (tușește) …Ambulanța a venit și m-a adus la „Balș”, m-a internat aici pentru că, probabil, în urma verificărilor dânșilor, îndeplineam condițiile, deși și aici a fost o discuție pentru că procedurile lor sunt altfel…
Adică?
– Păi trebuie să au un contact direct… nu știu exact…
S-a pus problema să nu fiți internat la „Balș”? Adică voiau să vă trimită în altă parte sau cum?
– Nu, aici m-a adus Salvarea, pentru că, probabil, din punct de vedere după cum sunt repartizați pe cazurile date sunt doar cele două spitale (n.red. – „Matei Balș” și „Victor Babeș”)…
Exact, când aţi chemat prima dată Salvarea?
– Duminică seara… duminica trecută, nu asta, acum o săptămână…
Și ce tratament v-a dat?
– Paracetamol, tamiflu… că a zis că-i gripă după cum s-a uitat la mine…
V-au făcut vreo analiză? Sau așa, pur și simplu, s-au uitat la dumneavoastră și asta a fost tot?
– Așa ochiometric… (dă să râdă, dar îl îneacă tusea) ..
Aaa, ochiometric… S-au uita, au zis ceva de genul „Aaa, domnul Șimota, arătați bine, nu păreți palid, e ok, nu-i problemă, v-o fi tras curentul?!”
– Ce aș putea să vă spun, ce aș putea să vă spun? Asta este…
Şi ieri seară când vi s-a făcut rău, ați fost luat cu izoleta sau ați venit pur și simplu normal, în Salvare?
– Nu cu izoleta, am venit normal, că eu doar am avut temperatură, n-am fost suspect când a venit Salvarea…
Și oamenii ăia de pe Salvare erau echipați normal, n-aveau echipament de protecție?
– Ba da, aveau mască, aveau cască, aveau mănuși.
Testul în sine când l-ați făcut? Testul de coronavirus… Abia când ați ajuns la „Balș”? Ieri? Sau când?
– Da, analizele mi le-au făcut în momentul când am ajuns la spital… Nu îndeplinești criteriile pe care le au dânșii, pleci… Probabil că nu fac testare la fiecare în funcție de simptome… n-am de unde să știu care sunt criteriile dânșilor.
Deci dumneavoastră sunteți de două săptămâni cu temperatură, medicul de familie v-a zis că poate-i o gripă, băieții de la DSP (n.red. – Direcția de Sănătate Publică București) au zis „Lasă, domne, că-i o gripă, nu trebuie să te alarmezi”, aţi mers la serviciu și abia când vi s-a făcut rău ați sunat la Salvare şi aţi ajuns în stare gravă la Balş?
– Așa e procedura… Era un domn de la DSP care explica procedura… Eu vă spun doar ce am făcut… Am încercat să iau toate măsurile care mi-au fost date de autorități și când n-am mai putut… că v-am spus, de două ori am chemat Salvarea, prima dată mi-a dat tratament…
Și acuma cum vă simțiți, domnule Șimota?
– Deocamdată sunt în regulă, iau tratament, eu am o afecțiune mai veche la plămânul stâng, am avut un accident de mașină și am rămas acolo cu niște afecțiuni nerezolvate și de-aia făceam și temperatură pentru că aveam și niște focare de pneumonie.
La „Balș” cum e situația, cum vi se pare? Nu sunteți la terapie intensivă, nu?
– Nu, sunt în salon obișnuit… Vine lumea… personalul adică, face curățenie, sunt echipați din cap până-n picioare, se aduce masa ca la bolnavi imobilizați la pat, nu se iese din salon…
Câți oameni sunteți în salon?
– Azi a mai venit un domn…
Deci sunteți două persoane în salonul respectiv…
– Da…
Și ceilalţi bolnavi cum sunt?
– Nu știu, că n-ai cum să vezi, saloanele sunt izolate, n-ai voie să ieși pe hol, stai ăn cameră și te uiți pe geam… ca să zic așa…
Sunteți căsătorit, domnu Șimota?
– Nu…
Aveți membrii ai familiei cu care ați intrat în contact?
– Nu, nu…
Dar cu persoanele de la muncă ați vorbit? Cele cu care ați intrat în contact… Sunt în izolare, au făcut teste, știți ceva despre ele?
– Da, vă dați seama, după ce am aflat prima oară am atenționat lumea acolo, după care se face ancheta epidemiologică de către DSP, am fost sunat, a venit medicul și… (tușește) … asta-i tot.