News

Mărturii din INFERN ale unei românce, asistent medical în Italia: “Mă IMPLORA să o las să o mai vadă o dată! Strângea în mână o cruce și se ruga…”

25.03.2020 | 16:54
Marturii din INFERN ale unei romance asistent medical in Italia Ma IMPLORA sa o las sa o mai vada o data Strangea in mana o cruce si se ruga
ADVERTISEMENT

Silvia Tutuianu este asistentă medicală la un spital din Roma, de mai bine de 15 ani. Lucrează la triaj, la camera de gardă, unde a văzut și s-a confruntat cu multe situații, dar ce trăiește acum, de aproape o lună, în Italia, este un adevărat coșmar, greu de imaginat.

Românca este speriată. Pacienții vin pe bandă rulantă și abia mai au loc în saloane. Unii sunt testați pozitiv cu noul Coronavirus, alții, nu. Dar pericolul există, mai ales când ești în prima linie. Silvia a povestit pentru FANATIK cum decurge o zi la camera de gardă,  în ce stare ajung pacienții și prin ce chinuri trece personalul medical.

ADVERTISEMENT

Asistenta medicală a văzut moartea cu ochii. Este îngrijorată pentru viața ei și a familiei

Cum este o zi la camera de gardă?

– Lucrăm la foc automat. Începem activitatea la 7 dimineața, echipați cu maști chirurgicale, mănuși și combinezoane, gata să îi ajutăm pe cei care au nevoie de noi. Suntem distanți unii de ceilalți, tăcuți, mult mai precauți și suspicioși. Nici nu apucăm să terminăm raportul de gardă, că ambulanțele încep deja să vină, una câte una, cu pacienți suspecți de Covid 19. Îmi iau locul la triaj, în cortul instalat de puțină vreme, în fața spitalului, și controlez  ultimele indicații privind triajul pacienților cu febră. Încerc să rămân calmă.

Unii au insuficiență respiratorie, frecvența cardiacă este 125, frecvența respiratorie, 22, saturație oxigen la 50%. Respiră cu dificultate. Cei mai mulți pacienți ne spun că nu au avut contact cu nimeni. Și atunci, noi, cei de la triaj, trebuie să luăm decizii: unde îi trimitem, necesită un EKG, trebuie trimiși la cardiologie, au dificultăți respiratorii?

ADVERTISEMENT
cort instalat in fata spitalului
In fata spitalului s-a instalat un cort pentru primirea pacientilor

Ce vedeți în ochii pacienților?

– Pacienții ne privesc speriați, nu știu ce li se întâmplă. Până la rezultatul testelor, nu știu dacă sunt contaminați sau nu. Așteptarea îi omoară. Se uită la noi cu ochi întrebători, speriați și ne fac semne că nu pot respira. Toracele se mișcă în ritm alert, are sete de aer. Atunci, noi decidem dacă să îi trimitem la izolare, sau nu, până ies rezultatele.

Ce se întâmplă la camera de izolare?

– Ajunși în sala de izolare, panica se instalează și mai mult. Nimeni nu știe ce să le spună, nu primesc explicații, pentru că nimeni nu poate să spună nimic până nu ies testele. Colegii mei, îmbrăcați în echipamentul de protecție, cu măști și combinezoane, ca niște extratereștii, încearcă să îi liniștească. Dar ei tot nu respiră și parcă nu îi ajută nimic.

ADVERTISEMENT

Toți suntem speriați și nu știm de unde să începem. Abia dacă suntem auziți prin măștile de protecție, motiv pentru care pacienții devin  și mai speriați și se uită de la unul la altul în speranța că cineva îi va lămuri sau îi va scăpa de dureri. Sunt moment în care, efectiv, nu știm cum să le alinăm durerile.

Pacienții decedați sunt bagați în saci și duși direct la crematoriu

Ce spun rudele care așteaptă afară?

– De exemplu, s-a întâmplat să las o pacientă de 75 de ani în plină criză de axietate. Afară este fiica ei, speriată și îngrjorată. Are o mască făcută din hârtie de copt. Mă întreba, plângând, dacă mama este bine, dacă respiră, dacă este contaminată. Îmi spunea că a protejat-o, că nu a ieșit, că nu a avut contact cu nimeni. Strângea în mână o cruce și se ruga. Îi era frică. Eu o rog să se liniștească și să ne dea timp să o stabilizăm, să poată respira și, apoi, îi voi răspunde la toate întrebările.

ADVERTISEMENT

Plângând, mă roagă să o las să o mai vadă o dată, înainte de test, pentru că știa că, dacă testul iese pozitiv, nu își va mai vedea mama niciodată. Pentru că, regula este ca atât timp cât pacientul este pozitiv, rudele nu mai au voie să intre în contact cu el. Nici dacă moare. Efectiv, îl aduce la spital, dar nu știe dacă o să îl mai vadă vreodată sau nu.

Vă este teamă pentru viața dumneavoastră?

– Situația e ca la război. Fiecare persoană din fața ta este un posibil inamic. N-am mai trecut niciodată prin așa ceva. Este cumplit . Există teama pentru viața ta, normal. Pentru viața celor de acasă, să nu te infectezi și să nu îi îmbolnăvești și pe ei. Tocmai de aceea, încercăm pe cât posibil să lucrăm mai distanțați, să ne protejăm, dar nu putem controla radical. Fiind în prima linie, riscul contaminării este foarte mare.

Lucrând la distanță de pacient și, în cazul ăsta, este greu să faci o evaluare corectă și exactă, pentru că dacă nu avem echipamentul potrivit, nu ne putem apropia. O insuficiență respiratorie poate să vină dintr-o boală cardiologică sau dintr-o boală pulmonară. Nu știi sigur, decât dacă iei anumiți parametri, dar situația de față te împiedică.

Silvia Tutuianu, asistenta medicala
Asistenta medicala romanca lucreaza la camera de garda a unui spital din Italia

Ați avut persoane decedate în spitalul în care lucraţi?

– Da, la un moment dat, inevitabilul s-a produs. A murit un bărbat în vârstă de 80 de ani, infectat cu noul Coronavirus. A fost dus imediat la camera mortuară și nu l-a mai văzut nimeni din familie. Așa se întâmplă în toate cazurile. Pacienții testați pozitiv, care pierd lupta cu viața, sunt băgați în saci și duși direct la crematoriu. Familia nu mai are acces la ei.

Oamenii nu sunt pregătiți pentru o astfel de situație și le este greu să accepte că nu-și pot înmomânta rudele, așa cum se cuvine. Sicriul nu se deschide pentru nimeni. Sunt disperați, săracii. Nu știu, la rândul lor, câți din familie sunt infectați, dacă s-au contaminat și ei sau nu. Oricum, toate rudele celui decedat intră în carantină obligatorie.

  • 69.176 cazuri de persoane au fost depistate pozitiv cu noul coronavirus în Italia la ora redactării prezentului material
  • 6.820 morţi din cauza coronavirus s-au înregistrat în Italia până pe 25 martie 
ADVERTISEMENT
Tags: