Mărturiile impresionante ale Svitlanei, o ucraineancă de rând: „Ororile comise de armata rusă în Bucea m-au făcut să plâng zile întregi”

Svitlana Myrna locuia în capitala Kiev, dar invazia brutală a Armatei Rusiei a forțat-o să-și abandoneze căminul și să fugă din Ucraina. La fel ca alte milioane de ucraineni nevinovați… Svitlana ne-a oferit mai multe mărturii impresionante despre momentele teribile pe care le-a trăit și cum a devenit o… refugiată. Astăzi, încearcă să-și găsească liniștea cu spijinul unor români de bine, în primul rând al Fundației Superbet. Încrezătoare că Dumnezeu nu i-a abandonat de tot, ea speră să revină cât mai repede acasă…

Svitlana Myrna: „Când rușii au bombardat rafinăria din Kiev, a fost un peisaj apocaliptic! Cerul devenise roșu”

Nimeni nu este pregătit de război! Iar o asemenea experiență traumatizantă nu ar trebui să existe în viața și amintirile nimănui… Și, totuși, Svitlana Myrna, s-a trezit peste noapte în plin asediu al forțelor lui Vladimir Putin. Senzațiile sunt aproape imposibil de descris, dar curajoasa ucraineancă încearcă să-și spună povestea.

„Eu locuiam în Kiev. Am stat timp de 11 zile în Kiev după începerea războiului. Odată cu trecerea timpului, situatia devenea din ce în ce mai gravă, motiv pentru care am decis să plecăm spre Cernăuți. De asemenea, părinții mei au stat alături de fratele meu în Kiev în toată această perioadă. Pe timpul nopții pericolul era din ce în ce mai mare, în fiecare minut auzeam bombele și ne temeam întotdeauna. Au fost momente destul de grele pentru noi. Imi aduc aminte cand armata rusă a bombardat rafinaria din Kiev. A fost un peisaj apocaliptic, în care cerul devenise rosu, iar aerul era aproape irespirabil”, și-a început femeia trista istorisire.

„Oamenii așteptau la cozi și 40 de ore ca să fugă din oraș. Cel mai rău a fost că se terminase benzina”

Despărțirea de casă, de locurile dragi, este aproape insuportabilă în astfel de momente… Svitlana, cu sufletul ca de plumb, a fost nevoită, însă, să ia această decizie dificilă. Drumul până în România s-a dovedit la fel de înfiorător! Zeci de ore de emoții, lipsuri, frică și rute ocolitoare războiului.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

„In fiecare zi, sotul meu imi spunea să plecăm, iar eu tot amânam această decizie. Mă gândeam tot timpul ca sunt oameni în Kiev care au nevoie de ajutorul meu. Îi ajutam mereu cu mâncare si făceam voluntariat pentru ei, însa dupa 10 zile situatia a devenit destul de gravă. Fratele meu a locuit intr-un coridor timp de 10 zile, iar sotul meu imi spunea mereu ca sunt mamă si ca trebuie sa ma gandesc si la siguranta familiei si a copilului nostru. Cu toate acestea, imi era foarte greu sa-mi parasesc casa si sa-i las sub amenintarea bombelor pe cei adapostiti la metrou și aflați in bataia pustii.  Cu greu am luat decizia de a pleca, insa era dificil sa te deplasezi cu masina.

In trafic era haos, iar oamenii asteptau la cozi de 40 de ore să părăsească orasul! Pot spune ca noi ne-am numarat printre cei norocoși, ne-au controlat pana sa iesim din oras de arme și muniție, iar dupa cateva cautari am fost liberi sa plecăm. Problema urișă a fost lipsa combustibilului… Era foarte greu de gasit, iar in momentele in care depistai o benzinarie, stăteai la cozi interminabile.

Norocul nostru a fost ca un vecin al parintilor mei ne-a ajutat cu o canistra de benzina si ne-a permis sa ne continuam drumul.  Ulterior, am pierdut conexiunea internet si a fost incredibil de greu sa ne orientam. Trebuia sa evitam anumite zone de razboi, ca sa nu ne expunem riscului de a fi loviti de vreun proiectil al armatei ruse”, rememorează Svitlana acele clipe de groază.

Momentul în care și-a părăsit casa, cel mai greu din viața ei

Momentul în care a fost nevoită să-și părăsească fizic locuința a fost cel mai dramatic! O frântură de viață teribilă pe care nimeni nu ar trebui să o trăiască vreodată…

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

„Am luat această decizie în momentul în care ne-am dat seama că situația escaladează, iar nivelul de risc crește enorm. Alături de familia mea, am hotărât să părăsim orașul. La momentul respectiv, din oraș se putea pleca doar după ora 7 dimineața, în intervalul 20:00-07:00, locuitorii nu-și puteau părăsi casele. Cunoscând această regulă, m-am apucat să fac rapid bagajele, pregătindu-ne de plecare în zorii zilei…

Eu mi-am luat doar un rucsac cu haine, iar sotul meu numai niște pantaloni. Geamantanele le-am păstrat pentru lucrurile copilului. Din fericire pentru noi, străzile erau pustii, doar magazinele erau pline cu oameni ce așteptau produse de bază (mâncare, paine, apa)  Atunci, companiile livrau doar produsele necesare și îmi amintesc si acum, cu o strângere de inimă, că era o coadă interminabilă la pâine”, a mai zis Svitlana Myrna.

Cum era viața ucrainenilor înainte de război

Femeia își aduce aminte cu plăcere de viața pe care o avea înaintea invaziei ruse. Ofensiva lui Putin a schimbat din temelii viața, rostul și sensul a milioane de oameni. Cu toții au fost nevoiți, fără niciun avertisment, să se adăpostească din calea urgiei războiului.

„Am lucrat intr-o companie de resurse naturale. Aveam contracte cu Rusia, ei fiind furnizorii noștri de gaz. Pot spune ca eram o familie normala, călătoream foarte mult și deseori ne organizam vacanțe în Europa. Aveam niste prieteni cu care mai plecam in concedii și țin minte ca ei aveau rezervări  aproape în fiecare weekend. Stilul de viață al ucrainenilor este similar cu al vostru, al romanilor. Deși pare comic acum, până să înceapă razboiul noi ne plănuisem să ne facem următoarea vacantă în Maldive.

În timpul liber mergeam deseori în Bucha. Este un oraș foarte frumos și liniștit. Din acest motiv, toți oamenii își doreau să locuiască acolo. Am un prieten plecat în Germania, care stătea în Bucha. Am discutat cu el recent și mi-a spus ca nu mai are niciun motiv să se întoarcă fiindcă nu mai are la ce…

Răspunsul lui a fost sfâșietor chiar și pentru mine, iar ororile comise de armată rusă în Bucha m-au făcut să plâng zile întregi. Mi-e foarte greu să înțeleg cum o ființă umană poate fi capabilă de astfel de orori și cum au putut să manifeste o asemenea ură față de oameni, chiar și față de copii”, ne povestește cu glasul stins Svitlana.

Ucrainenii nu credeau că se va ajunge aici: „Când a început războiul, noii vecini au ieșit pe stradă arborând steagul rusesc”

Ea spune că ucrainenii de rând n-au crezut în amenințările rusești. Pentru fiecare om în parte, războiul nu a existat și nici nu trebuia să înceapă vreodată! Cu toate acestea, Vladimir Putin a avut alte planuri, care au lovit groaznic civilii din toate orașele Ucrainei.

„Vă spun, prima dată eu nu am crezut așa ceva… În cadrul companiei pentru care lucrez, există birouri și în orașul Donetsk. Colegii mei din regiunile respective ne-au povestit în urma cu luni de zile că au început să apară diverși oameni noi “printre vecini”. Fiind un oraș bogat, aceștia s-au gândit că sunt doar oameni cu bani, care și-au dorit o viață mai bună, iar din acest motiv mutarea acestora li s-a părut normală.

Cand a inceput razboiul, rusii au venit sub denumirea de eliberatori în orașul Donetsk. Momentul cu adevărat șocant a fost atunci când noii vecini au inceput sa iasă în stradă, arborând steagul rusesc. În acel moment, ne-am dat seama că acest plan era pus la punct de o bună perioadă de timp și că invadarea executată de Armata Rusă este ceva serios”, a mai punctat refugiata.

Cât de mult s-a implicat Fundația Superbet în soarta refugiaților

Svitlana și familia au ajuns cu bine în România, ţară unde a fost întâmpinată cu drag și compasiune. Fundaţia Superbet a încercat pe cât posibil să ajute pe toată lumea şi să rezolve fiecare situaţie în parte.

„Da, sincer, am fost socată de ospitalitatea lor. Eu niciodata n-am cerut cuiva ceva și m-a surprins faptul ca ne ofereau benevol tot ce aveam nevoie. La sosirea în țară, un gentleman m-a ajutat cu bagajele, iar voluntarii ne-au întâmpinat cu ciocolată și jucării pentru copil. Lumea ne-a intrebat ce vrem să facem mai departe, deși nu aveam niciun plan concret. Mi-a fost foarte teamă să vin la Bucuresti, nu stiam cum ne vor intampina românii, însă rezultatul a fost neașteptat”, povestește entuziasmată Svitlana.

Voluntarii Fundației Superbet au încercat să le ușureze „exilul”

„Sosirea în București n-a fost ceva nou pentru mine. În trecut, am vizitat Bucureștiul în scop profesional.  Mi s-a parut un oraș foarte verde, mi-a placut mult. Cand am ajuns la Hotel Criss, mi-am dat seama cât de norocoasa sunt. Inainte sa poposesc aici, cineva m-a cazat in alt hotel, însă am putut sta doar pentru o scurtă perioadă de timp.

Ulterior, am apelat câțiva voluntari cu gândul de a-i întreba dacă mă pot ajuta cu găzduirea. Din păcate, toți cei sunați aveau deja refugiați în gazdă, în casele lor. Greseala mea a fost ca nu m-am inregistrat la vamă, ca să pot beneficia de o cazare din partea autorităților. Dintr-o sursă externă, am aflat de posibilitatea de a locui la Hotel Criss.

Am sunat la recepție și, spre surprinderea mea, am fost atât de fericită, recepționera mi-a spus că pot primi o cameră chiar în ziua respectivă. Bineînțeles, am împachetat în grabă lucrurile pe care le aveam și m-am îndreptat către hotel. Am fost surprinsă cand am vazut camera pe care am primit-o. I-am trimis repede câteva poze și soțului meu și m-a întrebat în glumă dacă vreau să mă mai intorc acasă”, a mai adăugat, emoționată, Svitlana Myrna.

Svitlana: „Îmi doresc foarte tare un loc sigur pentru copilul meu”

Femeia nu a ezitat o clipă și a vorbit și despre cea mai mare dorință. În mod evident, gândurile se îndreaptă spre copil. Un suflet pur, pe care dacă ar putea, l-ar ține cât mai departe de asemenea tragedii.

„Inainte de toate, aș vrea ca toți ucrainenii să se afle în siguranță. Țin foarte mult la ei și imi doresc să fie toți teferi. Sunt foarte ingrijorată pentru țara mea, iar faptul că rușii au distrus orașele mă întristează tare. Imi doresc foarte mult un loc sigur pentru copilul meu. Deși nu intelege bine gravitatea situației și ce se întâmplă, faptul că mă vede pe mine plângând îi creează și lui un sentimente apăsătoare”, și-a încheiat Svitlana trista poveste.

Sprijin financiar de sute de mii de euro

În contextul crizei umanitare din Ucraina, grupul Superbet a fost alături de refugiații ucraineni, în momentele dramatice pe care aceștia le-au traversat. A fost acordat un sprijin financiar important în valoare de 265.000 de euro pentru oamenii care și-a părăsit casele și au fost nevoiți să plece în România și Polonia.

Dacă ne raportăm la România, sprijinul a venit sub formă de cazare, alimente și asistență medicala timp de o lună pentru un număr de minim 100 de refugiați. De asemenea, 800 de telefoane dotate cu cartele SIM pre-încărcate cu opțiuni dedicate comunicării către Ucraina au fost oferite celor care au intrat în țară.

„Am fost mișcați de solidaritatea și de empatia românilor și polonezilor în mijlocul celei mai grave crize umanitare pe care o traversăm, cauzată de războiul din Ucraina. Angajații și managementul grupului Superbet se implică și contribuie la ajutorul de care semenii noștri au nevoie acum și în perioada care va urma. Simțim o nevoie puternică de a multiplica efortul tuturor de până acum, menit să-i ajute și protejeze pe toți cei care sunt nevoiți să se refugieze în România, Polonia sau în alte țări din vecinătate”, a declarat Augusta Dragic, cofondator și președinta Fundației Superbet, prin care grupul Superbet derulează acțiunile sale de CSR.