În momentul de față, sunt interzise exporturile de bușteni în țările din afara Uniunii Europene sau Spațiului Economic European, însă parlamentarii AUR vor să interzică exporturile complet, inclusiv cele de cherestea și de furnizuri. Din punct de vedere tehnic, Parlamentul ar urma să stabilească anual necesarul de consum intern, iar defrișările să nu depășească acest prag.
„Statul Român trebuie să stabilească anual un volum, prudent proporţionat, de exploatare a masei lemnoase doar pentru consumul intern în baza căruia trebuie să fie asigurat lemnul de foc pentru şcoli, grădinţe în mediul rural, dar şi pentru populaţie precum şi necesarul de lemn pentru fabricile de mobilă, ori pentru tăierile pentru igienizare sau pentru prevenirea sau lichidarea catastrofelor naturale, mai pe scurt pentru consumul intern care să fie proporţionat printr-o aprobare specifică făcută transparent în Parlament prevăzută prin Legea bugetului de stat”, se spune în expunerea de motive a proiectului de lege inițiat de AUR.
Ei invocă datele unui studiu Greenpeace potrivit căruia trei hectare de pădure sunt tăiate în fiecare oră în România, cu efecte manifestate prin accelerarea proceselor de eroziune a solurilor și cu efecte mai grave ale secetelor. O mare parte din lemn este obținut în continuare prin tăieri ilegale.
„Dacă toate aceste situaţii excepţionale se rezolvă într-un interval mai mic de 10 ani Parlamentul României poate interveni pentru reducerea perioadei pentru care a fost instituit moratoriul adoptând o normă juridică adaptată noii situaţii juridice”, precizează cei de la AUR.
Potrivit unei legi adoptate în aprilie 2020, a fost interzis exportul de lemn neprelucrat, mai exact bușteni, în afara țărilor UE pentru o perioadă de 10 ani, începând cu 1 ianuarie 2021. Măsura propusă de AUR este mult mai radicală întrucât interzice complet exporturile, indiferent de destinatar și de tipul de masă lemnoasă exportată.
Însă propunerea legislativă are două probleme majore. În primul rând, fixarea necesarului de lemn pentru consumul intern de către Parlament ar fi vulnerabilă din punct de vedere constituțional întrucât este un act administrativ care ar intra în atribuțiile Guvernului, astfel că o sesizare la Curtea Constituțională ar avea șanse de succes întrucât ar fi încălcat principiul separației puterilor în stat.
În al doilea rând, este discutabil în ce măsură România ar putea să interzică exporturile de lemn în Uniunea Europeană. Libera circulație a mărfurilor este un principiu fundamental al UE fiind garantată prin articolele 26 și 28-37 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Alte state au adoptat măsuri chiar mai radicale decât cea propusă de AUR, însă acestea nu trebuie să se conformeze regulilor impuse țărilor Uniunii Europene. În februarie 2016, Albania a adoptat o lege prin care era complet interzisă pentru 10 ani defrișarea pădurilor în scop industrial, indiferent dacă lemnul tăiat era destinat pieței interne sau externe. Copacii nu mai pot fi tăiați decât pentru încălzire, în baza unei autorizații.
Autoritățile de la Tirana au justificat această măsură extrem de dură prin faptul că Albania se afla în pragul unei catastrofe ecologice generate de defrișările desfășurate la o scară mult mai mare decât cea din România. Potrivit datelor Ministerului Mediului albanez, în 1990 pădurile ocupau 51% din teritoriul țării pentru ca în 2016, să reprezinte doar 25%, adică o înjumătățire a suprafețelor împădurite în numai un sfert de secol. Un moratoriu similar a fost luat în discuție și de Parlamentul din Moldova în 2021.