Măsuri antibullying anunţate de Ministerul Educaţiei. Fiecare școală va avea un grup de combatere specializat

Ministerul Educației a publicat normele de aplicare a Legii antibullying, prin care sunt stabilite criteriile de recunoaștere a copiilor hărțuiți la școală, precum  și procedurile de urmat în aceste cazuri. Totodată, este impusă obligativitatea constituirii în fiecare școală a unui ”grup de acțiune antibullying”.

Grupuri de acțiune antibullying

Grupul de acțiune va avea un număr maxim de 10 persoane, în funcție de particularitățile fiecărei unități de învățământ.

”Din grupul de acțiune antibullying fac parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice – bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorităților locale”, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Membrilor grupului de acțiune li se cere să diferențieze între mici șicane accidentale și situațiile violente repetitive și intenționate. Grupul trebuie să se ocupe de implementarea unui plan de acțiune de prevenire și combatere a bullyingului precum și de informarea pe această temă.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Normele precizează și care sunt ”semnele evocatoare de violență” asupra unui elev: dificultăți de concentrare; scăderea randamentului școlar, absenteism/ abandon școlar; neglijență în îndeplinirea sarcinilor și incapacitate de a respecta un  program impus; tulburări de comportament de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciună, fuga de acasă, furtul, consumul de alcool și droguri; tulburări de somn; autostigmatizare, autoculpabilizare; ticuri precum clipitul sau rosul unghiilor; enurezis, encoprezis; dificultăți în relaționare și comunicare; stări depresive, uneori cu tentative de suicid; prezența unor senzații olfactive sau cutanate obsedante; modificarea rapidă a dispoziției afective; comportament sexual inadecvat vârstei; prezența unei sarcini nedorite; vânătăi, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi și altele; teama incontrolabilă de persoane de sex masculin în cazul fetelor.

Anexele la normele metodologice conțin o fișă de identificare a semnelor de bullying ce vor trebui completate de fiecare elev, dar este posibilă și luarea în considerare a răspunsurilor oferite de martori întrucât sunt cazuri în care copilul neagă bullyingul de teama repercusiunilor.

Patru tipuri distincte de bullying

Sunt identificate patru tipuri de bullying: relațional; fizic, cyberbullying; bullying bazat pe diferențe de rasă, religie, cultură, sexualitate. Fiecare dintre acestea are semne specifice de identificare.

Este stabilit și un formular prin care pot fi semnalate situații de hărțuire a unui copil de către martori sau persoane care au indicii că un elev a fost supus hărțuirii. Fișele de semnalare sunt obligatorii pentru unitățile de învățământ în cazul în care cadre didactice au indicii că un elev este victimă a bullyingului.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

De altfel, responsabilitățile gestionării sunt sintetizate într-un grafic anexat normelor metodologice.

Norme de aplicare adoptate după 6 luni

Legea care interzice bullying-ul a intrat în vigoare pe 22 noiembrie și interzice orice comportament care constă în violență psihologică.

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”, se arată în lege.

Această nouă prevedere introduce și o mențiune legat de profesori și învățători. Așadar, cadrele didactice vor fi instruite cu privire la violența psihologică în timpul sesiunilor de perfecționare pe care le urmează. Ei vor învăța cum să identifice fenomentul, dar și cum să aplice strategiile potrivite.

Legea definește termenul de bullying ca: „acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale”.