În 2014, partida dintre Serbia și Albania a fost suspendată, după ce în timpul confruntării o dronă a adus pe teren un steag al „Albaniei mari”, care cuprinde și zone sârbești.
Manaj a deschis scorul pentru Albania în confruntarea cu Serbia după ce a marcat în minutul 45+2. Fotbalistul echipei oaspete a celebrat arătând semnul vulturului, iar fanii au reacționat vehement. Istvan Kovacs nu a tolerat comportamentul lui Manaj și i-a arătat cartonașul galben pentru gestul provocator.
În primul sfert de oră, chiar dacă tensiunea nu s-a resimțit din teren, unde meciul s-a desfășurat calm, tribunele au erupt. Suporterii echipei gazdă au început să scandeze puternic „Kosvo – Serbia”. Istvan Kovacs nu a reacționat însă, văzând că fanii au încetat de la sine.
Acum, pentru ca lucrurile să nu degenereze, măsurile de securitate au fost de-a dreptul excepționale. Biletele au fost vândute numai către anumite grupuri și personalizate. Fanii oaspeților nu au primit acces pe stadion, lucru valabil și în urmă cu 11 ani. O altă măsură a fost legată de numărul de tichete vândute, care a fost redus la 80 la sută din capacitatea arenei, tocmai pentru ca forțele de ordine să poată interveni în caz de probleme.
Din informațiile apărute, se pare că ultrașii de la Steaua Roșie și Partizan, considerați a fi printre cei mai duri din Europa, au spus că vor încerca să fie pe stadion și să-și susțină echipa națională. Rămâne de văzut dacă au putut să-și procure bilete și să pătrundă pe arenă, dorința organizatorilor fiind clară în favoarea absenței acestora. Istvan Kovacs a fost ales pentru a împărți dreptatea pe teren, însă, cel mai probabil, sub îndrumarea UEFA, acesta va fi foarte vigilent și o să sancționeze orice posibile incidente.
Disputa dintre Serbia și Albania are rădăcini istorice adânci, fiind strâns legată de conflictul privind statutul Kosovo. Regiunea Kosovo, locuită majoritar de albanezi, a fost parte a Serbiei până la sfârșitul anilor ’90, când războiul din Kosovo (1998–1999) a dus la intervenția NATO împotriva forțelor sârbe.
După încheierea conflictului, Kosovo a fost plasat sub administrație internațională, iar în 2008 și-a declarat independența — recunoscută de Albania și de multe state occidentale, dar nu și de Serbia sau România. Această diferență de poziție a generat tensiuni politice, diplomatice și sociale între cele două țări, care continuă și astăzi.
Deși liderii ambelor țări au făcut pași spre cooperare economică și regională, suspiciunile istorice și naționalismul rămân factori destabilizatori. Serbia refuză în continuare să recunoască independența Kosovo, iar Albania susține constant dreptul kosovarilor la autodeterminare. Disputa, deși mai puțin violentă decât în trecut, continuă să fie un punct sensibil în Balcani și un obstacol important în calea stabilității.