Măsuri pentru stimularea economiei: Ungaria oferă sume colosale cetăţenilor pentru renovarea locuinţelor, România construieşte toalete în curte

În timp ce România este prima țară în UE la toalete în curte, guvernul de la Budapesta investește masiv în renovarea caselor din Ungaria. Nu mai puțin de 4 milioane de forinți pot lua drept ajutor familiile care au cel puțin un copil. Vorbim de aproximativ 9.700 de dolari, bani pe care vecinii noștri îi pot accesa imediat.

Aceasta este ultima măsură adoptată de Executivul de la Budapesta pentru a stimula revenirea economiei după pandemia de coronavirus, o pandemie care a pus la încercare întreaga planetă. Și Ungaria a avut probleme serioase și a fost nevoită să închidă sectoare întregi.

„Familiile cu cel puţin un copil vor putea recupera jumătate din costurile lucrărilor de renovare, până la trei milioane de forinţi”, a declarat ministrul pentru Familie, Katalin Novak, atunci când a anunțat programul gândit de Guvern.

România, numărul 1 în Uniunea Europeană la toalete în curte!

Concret, sprijinul pe care statul îl oferă trebuie să acopere costul lucrărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a locuinţei, renovarea băii sau bucătăriei, precum şi extinderea locuinţei. În mod normal, conform unui calcul făcut de guvernanții din Ungaria, ar fi nevoie de aproape 6 milioane de forinți pentru asemenea lucrări.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Trei dintre ele ar urma să vină de la stat. Vă readucem aminte că anunțul vine la o săptămână după ce premierul Viktor Orban a anunţat că Ungaria va aplica o cotă redusă de TVA de 5% pentru proiectele de construcţii de locuinţe, până la finele lui 2022, în ideea de a susţine acest sector.

Nu este pentru prima oară când se întâmplă lucrul acesta. Ungaria, țara cu o rată standard TVA de 27%, cea mai mare din Uniunea Europeană, a mai aplicat o dată această măsură. A făcut-o la începutul anului 2016 și programul a ținut până de curând.

Experții anunță vremuri grele în Ungaria

A fost de altfel un pariu câștigat de Executivul de la Budapesta. Conform specialiștilor, a existat un adevărat boom pe piața imobiliară, o explozie care a permis țării să înregistreze ritmuri de creştere economică foarte mari în ultima perioadă.

Nu toată lumea apreciază însă decizia de acum. Economistul ING, Peter Virovacz consideră că deficitul bugetar va fi peste ţinta de 2,9% din PIB inclusă în bugetul pe 2021. „Măsura se înscrie în politica Guvernului de a spijini familiile şi construcţiile de locuinţe. Cu toate acestea, astfel de măsuri unicat nu pot inversa şocul economic provocat de pandemia de coronavirus”.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

În tot acest timp, România se luptă și ea cu efectele pandemiei. Mai multe domenii au probleme serioase și Guvernul de la București pare să resimtă din plin acest fapt. În ciuda infuziei de capital anunțată și în România în lunile martie – aprilie, lucrurile au stagnat și afaceri întregi au ajuns pe butuci.

România, situație dramatică la renovări

În ceea ce privește consolidarea sau renovarea locuințelor, România are o reală problemă. Guvernul a alocat 20 milioane lei pentru construcțiile cu risc seismic major, sumă destinată lucrărilor de consolidare sau celor de proiectare pentru 38 de imobile.

Dacă ne raportăm strict la București, atunci trebuie spus că anul acesta vor fi consolidate doar 8 clădiri de locuințe, în timp ce pentru alte 4 va fi finanțată, deocamdată, doar proiectarea lucrărilor de intervenție. Lucrurile se complică atunci când facem trecerea spre mediul rural al României.

Astfel, dacă în Ungaria se fac eforturi pentru renovarea băilor, peste un sfert din populaţia României trăia, conform ultimul recensământ, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei. Interesant este că procentul se află în scădere faţă de anii precedenți, dar este, în continuare, de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

România, la ani lumină de normalitate

Există și state membre UE în care ponderea populaţiei care trăia într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%. Mai mult de atât, dacă ne raportăm la țări precum Germania, Luxemburg, Olanda sau Suedia, procentul era unul care se apropia de zero.

România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%). Vă readucem aminte că anul trecut, Ministerul Dezvoltării nu a ezitat și a trimis o înștiințare către toate primăriile prin care s-a transmis ca persoanele care au acces la canalizare să fie obligate să se branșeze la rețea.

Concret, primarii urmau să întocmească o listă cu persoanele fizice sau juridice care nu s-au branșat până în prezent la sistemul de canalizare, iar lista să meargă direct la Garda de Mediu. Persoanele prinse în fapt riscau amenzi de până la 4.000 de lei.

Statistici înfiorătoare pentru România

Potrivit Eurostat, în România sunt 8,89 milioane de locuinţe, dintre care 3,98 milioane se află în mediul rural. Dintre acestea, 2,9 milioane au acces la o reţea de canalizare, dar, atenție, numai 2,2 milioane erau și branşate. La un calcul simplu, restul de aproape 1,8 milioane de locuinţe aveau în continuare toaleta în fundul curţii.

Conform ultimului raport întocmit de Institutul Naţional de Statistică, ponderea locuinţelor conectate la sistemul de canalizare era de 82,66 % în Bucureşti-Ilfov, 34,04% în regiunea Nord – Est, 34,77 % în regiunea Sud – Muntenia, 36,41% în Sud-Vestul Olteniei, 48,20% în partea de Nord – Vest, 59,27% în Centru, 51,6% în Sud – Est şi 56,16% în vestul ţării.

De altfel, INS raporta că, în mediul rural, doar 8 din 100 de români au beneficiat de servicii de canalizare. Situația este confirmată și de ultimul recensământ. Astfel, în judeţul Botoşani peste 100.000 de locuinţe au toaleta în fundul curţii. Nu se termină aici pentru că 10.000 de locuinţe din zonă nu au toalete de niciun fel.

Situația era la fel de dramatică și în unitățile de învățământ. „La începutul anului 2018, erau 2.600 de școli cu toaletă în curte, diferența dintre 1.460 și 2.600 fiind prinsă în programele PNDL I și II. Ca urmare ne-au mai rămas acestea, pentru care, din fericire, avem bani în buget, așa încât sper să fie ultima dată când discutăm despre acest subiect”, explica Ecaterina Andronescu în urmă cu doi ani de zile.

Din păcate situația din teren a fost diferită și lucrările mai degrabă au stagnat. Guvernul Orban a anunțat și el că un număr de 375 de unități școlare vor fi modernizate prin dotarea cu o toaletă civilizată, în interiorul clădirii în care se desfășoară cursurile. Prea puține însă pentru a eradica o problemă care pare să atârne de gâtul României mai ceva ca o piatră de moară.