Max Allegri, interviu memorabil despre fotbaliştii din ziua de azi: „Strada este o şcoală a vieţii extraordinară!”

Au trecut şase ani de când Max Allegri a tras câteva semnale de alarmă privind atitudinea jucătorilor tineri şi modul în care tehnologia îşi pune amprenta în sens negativ pe evoluţia lor ca oameni, nu doar ca fotbalişti.

Max Allegri, interviu memorabil despre fotbaliştii din ziua de azi

În interviul pentru „El Pais”, antrenorul proaspăt revenit la Juventus a vorbit despre cum îi place să piardă vremea şi cum consideră că această activitate este foarte benefică pentru el: „Când aud că trebuie să munceşti 24 de ore pe zi mă întreb cum se poate întâmpla asta”

Max Allegri a abandonat şcoala la vârsta de 16 ani şi recunoaşte că întotdeauna a fost un tip mai comod. Cei mai buni prieteni ai săi sunt în continuare cei alături de care a copilărit în Livorno şi pe care îi numeşte „bastarzi”, pe un ton afectiv.

„Sunt treaz după meciuri, abia reuşesc să dorm o oră. Adrenalina rămâne în corp”

FANATIK vă prezintă câteva fragmente din interviul în care Max Allegri a povestit care este filozofia sa de viaţă, spunând cu francheţe faptul că tehnologia i-a făcut pe oameni mai puţin creativi şi multe lucruri benefice din viaţa oamenilor şi a tinerilor jucători au dispărut.

Digi24.ro

De ce Putin nu-l mai poate forța pe Zelenski să semneze un acord nefavorabil Kievului

Ce i-aţi cerut lui Moş Crăciun când aţi fost mic?

– Au trecut atâţia ani încât nu îmi amintesc. Însă pe vremuri, copii erau mai iscusiţi pentru că au trăit în afara tehnologiei.

Care sunt lucrurile care nu vă lasă să dormiţi?

– Fiul meu de patru ani care îmi atinge nasul noaptea şi fotbalul. Sunt treaz după meciuri, abia reuşesc să dorm o oră. Adrenalina rămâne în corp şi analizez jocul în mintea mea, mi se întâmpla şi când eram jucător. Este cel mai bun moment pentru analize.

Digisport.ro

Danezii nu s-au ferit de cuvinte! Cum au numit-o pe Cristina Neagu, după meciul de "adio" din Europa

„Mi-a plăcut mult să pierd timpul. Nouă, celor din Livorno, ne place foarte mult asta”

Pentru ce motiv vă certau părinţii?

– Părinţii şi profesorii pentru că nu eram un elev bun. Am fost atât de rău la şcoală încât am abandonat-o la 16 ani şi este ceva ce regret. M-am înscris la un curs de engleză acum şi insist ca fiica mea în vârstă de 20 de ani să meargă în străinătate să studieze. Nu am fost un elev bun, dar am fost mereu sincer cu părinţii mei. În timp ce alţii îi minţeau, eu le spuneam în faţă că nu merg la şcoală azi.

Când eraţi mic, care era visul dumneavoastră?

– Oh, visele. Mi-a plăcut mult să pierd timpul. Nouă, celor din Livorno, ne place foarte mult asta. Încă îmi place să fac asta, cred că este o metodă bună să confrunţi unele lucruri. Să trăieşti doar pentru muncă nu este bine, nu poţi fii 24 de ore în priză pentru că îţi pierzi luciditatea de a gestiona momentele complicate. Sunt multe momente de distracţie care mă ajută în timpul meciurilor sau a sesiunilor de antrenament.

„Când aud că trebuie să munceşti 24 de ore pe zi mă întreb cum se poate întâmpla asta. Creierul tău se va topi”

De asta arătaţi atât de calm şi stăpân pe situaţie?

– Da, pentru că în momentul în care ai responsabilitatea jobului trebuie să încerci să gestionezi lucrurile păstrând o anumită distanţă. Munca este la fel de importantă ca şi odihna. Când aud că trebuie să munceşti 24 de ore pe zi mă întreb cum se poate întâmpla asta. Creierul tău se va topi, capul îşi explodează şi nu vei face nimic.

Care sunt cei mai apropiaţi prieteni?

– Nişte bastarzi (o spune pe un ton afectiv) din Livorno, prieteni din copilărie. Iubesc Livorno pentru că în momentul în care merg acolo sunt Massimiliano şi mă relaxez. Am nevoie de asta. Merg cu prietenii la o cafea, apoi mergem şi la o gabbionata, mergem şi la cină.

Ce este gabbionata?

– O cuşcă de 12 cu 25 de metri unde fotbalul este jucat 4 contra 4, pe ciment, cu porţi mici. Portarii nu pot apăra cu mâinile. Se joacă pe tot parcursul anului, însă în vară facem nişte meciuri de gabbionata nebune. Se joacă la 12:30 la peste 35 de grade. Se joacă în costum de baie. Îmi place să merg la Livorno, anul trecut am avut un bal de caritate pentru a strânge bani pentru îngrijirile paleative.

„Strada este o extraordinară şcoală a vieţii pentru că te forţează să gândeşti, îţi ascute mintea”

Ce v-aţi cumpărat din primul salariu de la fotbal?

– La început, în Livorno, nu mi-au dat nimic ca să îmi cumpăr ceva… Am câştigat aproximativ 250 de euro în banii de azi, când îmi dădeau banii, pentru că nu tot timpul eram plătit. În Pisa, în 19899, mi-au făcut un contract de 15.000 de euro pe an şi mi-am luat un Fiat Uno Diesel. Mă duceam cu maşina la antrenament. După Pisa m-am întors la Livorno pentru îmi plăcea să joc. Pisa era în Serie A şi Livorno în a treia divizie, dar am plecat, în primul rând, pentru că voiam să joc. Este ceva la care jucătorii din ziua de azi greşesc. Trebuie să joci de plăcere, nu pentru bani. Dacă eşti buni, reuşeşti. Este inutil să fii parte dintr-o echipă dacă nu ai minute.

Vedeţi pasiunea pentru fotbal la tinerii din ziua de azi?

– Nu e o pasiune mai mică doar în fotbal, pasiunea pentru sport, în general, a fost pierdută. În Italia, obezitatea a crescut, copii nu mai fac sport. Când eram mic, eram pe stradă de la 14:00 la 20:00, totul se făcea acolo: schimb de cartonaşe, totul se juca acolo. Strada este o extraordinară şcoală a vieţii pentru că te forţează să gândeşti, îţi ascute mintea. Copiii din ziua de azi gândesc puţin şi nu sunt foarte creativi. Este şi vina părinţilor care spun imediat: «Nu îţi face griji. Sunt chiar aici». Nu! Ar trebui să le spună: «Găseşte-ţi viaţa!».

„Uitaţi-vă la ei, nu mai există comunicare. Totul este pe telefonul mobil, îşi petrec ziua trimiţând mesaje”

De ce credeţi că nu se mai joacă copiii pe stradă?

– Pentru că societatea s-a schimbat şi nu mai există locuri. Lucrurile de altă dată ar trebui reconstruite artificial. Asta se aplică şi la şcolile de fotbal: va fi necesar să avem mecanisme prin care să forţăm jucătorii să gândească, dacă nu, vor creşte ca puii de bovine. Altfel este imposibil să înveţi să faci faţă. Uitaţi-vă la ei, nu mai există comunicare. Totul este pe telefonul mobil, îşi petrec ziua trimiţând mesaje şi, bineînţeles, când apare o confruntare nu pot să îi facă faţă şi la primul cuvânt mai dur, încep să plângă.

• 53 de ani are Massimiliano Allegri
• 6 titluri de campion al Italiei a câştigat antrenorul (5 cu Juventus, 1 cu AC Milan)