Mecanismele de finanțare a presei din România, opace sau chiar corupte. Analiză Reporteri fără frontiere, despre libertatea de exprimare

Mecanismele de finanțare a presei din România sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă, arată analiza organizației Reporteri fără frontiere (RSF), care plasează țara noastră pe locul 48 în Clasamentul mondial privind libertatea presei 2021.

Ediția din acest an a clasamentului arată că exercitarea jurnalismului, considerat principalul vaccin împotriva dezinformării, este blocată complet sau parțial în 73% dintre cele 180 de țări și teritorii analizate de RSF.

Potrivit organizației, practicarea jurnalismului este practic blocată în 73 din cele 180 de state analizate de RSF și parțial restricționată în alte 59.

Raport: Libertatea presei, grav afectată în 73 de țări și teritorii

Clasamentul arată blocajele în exercitarea profesiei măsurând restricțiile de acces și obstacolele în acoperirea știrilor. RSF a înregistrat o degradare flagrantă a acestor indicatori. Jurnaliștii se confruntă cu o limitare a accesului în teren, precum și la sursele de informații, din cauza sau sub pretextul crizei de sănătate.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Analiza documentează o dificultate tot mai mare pentru jurnaliști de a investiga și dezvălui probleme sensibile, în special în Asia și Orientul Mijlociu, dar și în Europa.

„Jurnalismul este cel mai bun vaccin împotriva dezinformării”, a declarat secretarul general al RSF, Christophe Deloire, într-un comunicat de presă. „Din păcate, producția și distribuția sa sunt blocate prea des de factori politici, economici, tehnologici și, uneori, chiar culturali. Ca răspuns la viralitatea dezinformării transfrontaliere, pe platformele digitale și prin intermediul rețelelor sociale, jurnalismul oferă cel mai eficient mijloc de a se asigura că dezbaterea publică se bazează pe o gamă diversă de fapte certe.”

Principalele schimbări în cadrul clasamentului RSF

Pentru al cincilea an consecutiv, Norvegia este pe primul loc, deși mass-media au evidențiat lipsa accesului la informațiile publice despre pandemie. Finlanda își păstrează locul al doilea, în timp ce Suedia revine pe locul al treilea, pierdut anul trecut în fața Danemarcei care s-a întors pe locul 4. Ediția din 2021 a Clasamentului confirmă, așadar, o formă de „dominație nordică” sau, dintr-un unghi mai puțin competitiv, un „model nordic”.

Harta libertății presei mondiale nu a avut atât de puține țări colorate în alb – indicând o situație care este cel puțin bună, dacă nu optimă – din 2013, când a fost adoptată metoda actuală de evaluare. Anul acesta, doar 12 dintre cele 180 de țări analizate (7%) pot pretinde că oferă un mediu favorabil jurnalismului, spre deosebire de 13 țări (8%) anul trecut. Germania (care a coborât pe locul 13, în cădere cu două poziții), unde zeci de jurnaliști au fost atacați de manifestanți apropiați mișcărilor extremiste și conspirative în timpul mitingurilor contra restricțiilor nu mai face parte din această zonă în 2021.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Cu toate acestea, situația libertății presei din Germania este clasificată încă drept „destul de bună”, așa cum este cazul în Statele Unite (în urcare cu o poziție până pe locul 44), în ciuda faptului că ultimul an al lui Donald Trump la Casa Albă a fost marcat de un număr record de atacuri împotriva jurnaliștilor (aproximativ 400) și arestări ale membrilor mass-media (130), potrivit US Press Freedom Tracker, al cărui partener este RSF. Ca urmare a căderii cu patru locuri, Brazilia s-a alăturat țărilor colorate în roșu, indicând că situația libertății presei de acolo este clasificată ca „rea”. Calomnia și umilința publică orchestrată asupra jurnaliștilor au devenit mărci comerciale ale președintelui Bolsonaro, alături de familia sa și de cei mai apropiați aliați. Brazilia împărtășește clasificarea „proastă” cu India (142), Mexic (143) și Rusia (care coboară o poziție până pe locul 150), care și-a desfășurat aparatul represiv pentru a limita acoperirea mediatică a protestelor în sprijinul adversarului Kremlinului, Alexei Navalnîi.

China (177), care continuă să ducă cenzura, supravegherea și propaganda pe internet la niveluri fără precedent, este încă ancorată ferm printre țările cu cea mai gravă situație din clasament, care sunt indicate în negru pe harta libertății presei mondiale. Chiar sub China se află același trio de țări totalitare care au ocupat istoric ultimele trei locuri. Două sunt asiatice: Turkmenistan (în urcare o poziție pe 178) și Coreea de Nord (în urcare cu o poziție pe 179). Al treilea este african: Eritreea (în scădere cu două poziții pe 180). Aceste țări păstrează controlul absolut asupra tuturor știrilor și informațiilor, permițându-le primelor două să susțină că nu au cazuri de COVID-19 și celui de-al treilea stat să mențină o tăcere absolută despre soarta a 11 jurnaliști care au fost arestați acum 20 de ani, unii dintre care ar fi fost încarcerați în containere metalice în mijlocul deșertului.

Țara care a coborât cele mai multe locuri în 2021 a fost Malaezia (în scădere cu 18 poziții pe 119), unde problemele includ un decret recent anti fake news care permite guvernului să impună propria sa versiune a adevărului. Coborâri semnificative au fost înregistrate și de Comore (în scădere cu 9 poziții pe 84) și El Salvador (în scădere cu 8 poziții pe 82), unde jurnaliștii s-au străduit să obțină informații deținute de stat cu privire la modul de gestionare a pandemiei de către guvern. Cele mai mari urcări în clasamentul 2021 au fost înregistrate în Africa. Burundi (a urcat 13 poziții pe 147), Sierra Leone (+10 pe 75) și Mali (+9 pe 99) au înregistrat îmbunătățiri semnificative, inclusiv eliberarea a patru jurnaliști ai publicației independente din Burundi Iwacu, abrogarea unei legi care incriminează delictele de presă în Sierra Leone și o scădere a numărului de abuzuri în Mali.

Cum arată libertatea presei pe regiuni?

Europa și America (Nord și Sud) continuă să fie cele mai favorabile continente pentru libertatea presei. Europa a înregistrat o deteriorare considerabilă a indicatorului „Abuzuri”, cu acte de violență mai mult decât duble în Uniunea Europeană și în Balcani, comparativ cu o deteriorare de 17% la nivel mondial. Atacurile împotriva jurnaliștilor și arestările arbitrare au crescut în Germania (13), Franța (34), Italia (41), Polonia (2 la 64), Grecia (5 la 70), Serbia (93) și Bulgaria (1 la 112) ).

Deși s-a înregistrat o deteriorare mai mică a scorului „Abuzuri” în Africa, acesta continuă să fie cel mai violent continent pentru jurnaliști, iar pandemia de COVID-19 a alimentat utilizarea forței pentru a împiedica jurnaliștii să lucreze. În Tanzania (124), președintele John Magufuli a numit virusul „o conspirație occidentală”, sugerând că Tanzania l-a ținut la distanță „prin forța rugăciunii”. El a impus o întrerupere a informărilor asupra pandemiei înainte de moartea sa în martie 2021.

În regiunea Asia-Pacific, „virusul cenzurii” s-a răspândit dincolo de China, în special la Hong Kong (80), unde legea securității naționale impusă de Beijing amenință serios jurnaliștii. Australia (+1 pe 25), a experimentat o variantă îngrijorătoare: ca răspuns la legislația australiană care impune companiilor tehnologice să plătească mass-media conținutul postat pe platformele lor de socializare, Facebook a decis să interzică mass-media australiene să publice sau să partajeze conținut jurnalistic pe paginile Facebook.

Regiunea Europa de Est și Asia Centrală (CEEA) s-a menținut pe penultima poziție în clasamentul regional, parțial din cauza evenimentelor din Belarus (-5 pe 158), în care jurnaliștii au fost supuși unei represiuni fără precedent în încercarea de a acoperi protestele masive de stradă ca răspuns la rezultatul contestat al alegerilor prezidențiale.

Nu a existat nicio schimbare semnificativă în regiunea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord (MENA), care și-a menținut ultimul loc în clasamentul regional. În Algeria (146) și Maroc (-3 pe 136), sistemul judiciar este folosit pentru a ajuta la reducerea la tăcere a jurnaliștilor, în timp ce țările cele mai autoritare din Orientul Mijlociu – Arabia Saudită (170), Egipt (166) și Siria (+1 pe 173) ) – au profitat de pandemia de COVID-19 pentru a-și intensifica practicile de a reduce la tăcere presa și și-au reafirmat monopolul asupra informațiilor despre criza din sănătate. În această regiune, încă cea mai dură și cea mai periculoasă pentru jurnaliști, pandemia a exacerbat problemele care au afectat mult timp presa, care era deja în agonie.

Stabilitatea indicelui general de referință al clasamentului între 2020 și 2021 (care înregistrează o scădere de 0,3%) nu poate ascunde situația generală în ceea ce privește termenul mediu: indicele global rămâne în scădere cu 12% comparativ cu ceea ce era atunci când a fost creat în 2013.

România: Tot mai puțină transparență

România staționează pe locul 48 în Clasamentul mondial pentru libertatea presei din 2021.

Viziunea guvernului despre jurnalism și libertatea de exprimare încurajează cenzura și autocenzura, arată analiza RSF. Mecanismele de finanțare a mass-media sunt, în multe cazuri, opace sau chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care adesea le folosesc ca instrumente de propagandă.

În același timp, informațiile despre proprietatea mass-media sunt ascunse publicului. Consiliul Național al Audiovizualului a încetat să pună aceste informații la dispoziția publicului pe motiv că încalcă legislația privind protecția datelor.

În timpul crizei coronavirusului, lipsa transparenței și comunicarea slabă între oficiali și mass-media a subminat accesul la informații și credibilitatea mass-media. Oficialii guvernamentali și ai sectorului de stat au întârziat sau au blocat informațiile despre achizițiile medicale și alte cheltuieli care ar trebui să remedieze efectele pandemiei.

În timpul stării de urgență, guvernul a anunțat o politică controversată care vizează interzicerea platformelor online care promovează știri false și teorii ale conspirației, dar, în practică, a avut ca efect creșterea notorietății acestora.

Pentru a combate dezinformarea și a sprijini sectorul media, guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare și conștientizare a publicului media. Dar inițiativa a fost criticată pe scară largă din cauza lipsei de transparență și a criteriilor legate de alocarea finanțării, care au ajuns să favorizeze o serie de mijloace de comunicare cunoscute pentru derapaje etice și să încurajeze autocenzura.