Consumul de droguri din România a devenit un fenomen extrem de grav în ultimii ani. Situația e atât de dramatică încât însuși ministrul de interne Cătălin Predoiu a recunoscut că substanțele interzise au ajuns în instituțiile de forță, iar recentele exemple arată că lucrurile au scăpat de sub control.
Avertismentul lansat de Predoiu în cadrul unei conferințe organizate de curând în Parlamentul României a stârnit numeroase reacții, mai ales că vine într-un moment în care tot mai multe cazuri de consum sau trafic de droguri implică persoane din sistemul medical, justiție, ordine publică ori administrație. În spatele acestor dosare se conturează imaginea unui fenomen care nu mai poate fi ascuns și care ridică întrebări grave despre vulnerabilitatea instituțiilor care ar trebui să combată flagelul.
„Noi nu consumăm la Ministerul de Interne, cel puțin la nivelul conducerii. Dar, devenind serioși acum, e o temă interesantă asta pentru că, într-adevăr, în multe instituții se consumă de către adulți, acesta e adevărul”, a declarat Cătălin Predoiu în timpul dezbaterii organizate în Parlament. Afirmația ministrului vine pe fondul unor anchete care au zguduit opinia publică în ultima vreme. De la cazul magistratei din Suceava acuzate că oferea informații confidențiale traficanților de droguri, până la scandalul privind fentanilul din spitale, autoritățile se confruntă cu o realitate incomodă: drogurile au pătruns inclusiv în zone care păreau intangibile.
Cel mai cunoscut caz este al judecătoarei Ana Maria Chirilă din Suceava. Magistrata a fost acuzată că nu doar consuma droguri, ci și că oferea informații din dosare DIICOT unor traficanți, inclusiv detalii despre filaje și percheziții. Procurorii au susținut că aceasta primea droguri de tip ”cristal”, respectiv 3-CMC, iar ancheta a dus ulterior la destructurarea unei întregi rețele de trafic de droguri.
Dosarul a șocat prin amploarea dovedită de anchetatori, dat fiind că vorbim despre un magistrat cu acces la informații sensibile din anchetele cu privire la droguri, ceea ce a ridicat semne de întrebare inclusiv despre infiltrarea rețelelor de trafic în zonele-cheie ale statului. Mai recent, un alt caz a atras atenția opiniei publice. Este vorba despre un asistent medical tot de la Suceava prins într-o anchetă privind fentanilul, după ce autoritățile au început să monitorizeze mai atent circuitul drogurilor sintetice din spitale. Fentanilul este considerat unul dintre cele mai periculoase droguri opioide din lume, iar accesul cu ușurință la astfel de substanțe în sistemul medical a declanșat o adevărată alertă.
În ultimii ani, au existat mai multe suspiciuni în care polițiștii locali sau agenți ai MAI au fost depistați pozitiv la droguri. De asemenea, angajați din penitenciare au fost suspectați că introduceau substanțe interzise după gratii, iar funcționarii publici sau anumite cadre medicale au fost cercetate pentru trafic de medicamente cu efect psihotrop.
În acest context, ideea introducerii unei testări antidrog periodice pentru angajații din instituțiile-cheie ale statului începe să fie discutată tot mai serios. Expertul antidrog Cătălin Țone a explicat, pentru FANATIK, că amploarea fenomenului obligă autoritățile să ia măsuri ferme, inclusiv în cazul celor care lucrează în structurile chemate să combată drogurile.
„Problema drogurilor a explodat în ultima perioadă, iar domnul ministru Predoiu a atras un semnal de alarmă în special în urma apariției mai multor cazuri în spitale sau alte instituții. Vorbim despre consumatori care sunt dependenți, am avut și cazul unei judecătoare, dincolo de asistentul medical de la Suceava”, a declarat expertul antidrog Cătălin Țone pentru FANATIK.
Potrivit acestuia, în prezent există deja discuții privind introducerea unor verificări regulate în instituțiile de forță și în sistemul medical. „Există un proiect prin care să fie testați antidrog periodic angajații din cadrul instituțiilor care trebuie, în primul rând, să cerceteze fenomenul. Polițiștii, jandarmii, cei de la DIICOT ar putea fi testați din când în când, iar asta ar trebui să se extindă și la personalul medical”, a mai spus Cătălin Țone pentru FANATIK.
Tema testării antidrog în instituțiile statului este una sensibilă și a generat deja discuții aprinse în spațiul public. Pe de o parte, există argumentul că angajații din structurile de forță sau din spitale trebuie să ofere garanții suplimentare privind capacitatea de a-și exercita atribuțiile. Pe de altă parte, sindicatele și organizațiile profesionale avertizează că astfel de măsuri trebuie atent reglementate pentru a evita abuzurile.
Totuși, amploarea fenomenului pare să împingă autoritățile către măsuri radicale. În special după apariția cazurilor legate de fentanil, un drog considerat extrem de periculos și responsabil pentru zeci de mii de decese în Statele Unite. „Fentanilul este una din cele mai recente probleme, căci nu degeaba și în America, unde au murit 100.000 de oameni din cauza supradozei, iar Donald Trump a spus că este o situație de siguranță națională. Fentanilul este considerat drog și în România, iar consumul este ilegal și se pedepsește conform legii”, a explicat expertul antidrog.
De altfel, specialiștii avertizează că România se află într-un moment extrem de periculos în ceea ce privește drogurile sintetice. Dacă în urmă cu câțiva ani piața era dominată de cannabis sau cocaină, acum apar tot mai multe substanțe create în laboratoare clandestine, greu de detectat și mult mai ieftine. Aceste droguri sintetice sunt deseori realizate prin combinații chimice extrem de sofisticate, iar aici intervine un alt aspect alarmant evidențiat de Cătălin Țone. În spatele noilor substanțe nu mai stau doar traficanți de stradă, ci persoane cu pregătire avansată.
„Mai trebuie spus faptul că cei care produc drogurile au devenit tot mai ingenioși, existând variante diferite de substanțe din produse chimice sau medicamente. De altfel, în acest fenomen sunt implicați chimiști și biologi, cei care știu cum să combine anumite substanțe pentru a crea droguri sintetice”, ne-a mai spus Țone.
Practic, avertizează specialiștii, România nu se mai confruntă doar cu rețele clasice de trafic, ci cu o adevărată industrie subterană în care sunt implicate persoane cu studii și acces la informații complexe. Acesta este și motivul pentru care autoritățile întâmpină dificultăți tot mai mari în combaterea fenomenului.
De altfel, declarația lui Cătălin Predoiu este poate prima recunoaștere atât de directă venită din partea unui ministru de Interne că problema există inclusiv în instituțiile statului. Chiar dacă nu a oferit detalii despre amploarea fenomenului, mesajul transmis a fost suficient de clar pentru a stârni dezbateri ample.