Medicul găsit înjunghiat în apartamentul incendiat, nemulțumit de pensia pe care o încasa. De ce nu au fost luate în calcul anumite venituri în dosarul lui Cristian Staicu

Medicul anestezist Cristian Staicu (72 de ani) a fost găsit înjunghiat marți seara, pe 31 martie, în apartamentul său din Sectorul 3, care a fost incendiat pentru a se acoperi urmele crimei, conform anchetatorilor. Aceștia au, în acest moment, trei ipoteze: cea a unui jaf urmat de crimă, să fi fost ucis de o femeie cu care luase legătura pe paginile de socializare sau de o prostituată și partenerul ei.

Ce adeverință a prezentat în instanță medicul Cristian Staicu

Cristian Staicu a lucrat, de-a lungul carierei, la Spitalul Lahovari și la Spitalul Clinic de Copii Dr. V. Gomoiu. Deși depășise vârsta de pensionare, Staicu mai făcea parte din sistemul medical, iar ultima gardă ar fi efectuat-o sâmbătă, cu trei zile înainte să fie ucis. Pensionat în 2023, Cristian Staicu a dat în judecată Casa de Pensii a Municipiului București, solicitând recalcularea pensiei.

Dosarul a fost înregistrat pe 5 aprilie 2023 la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Cristian Staicu a formulat contestație împotriva deciziei de pensie din 27.02.2023 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 3, solicitând instanței să dispună anularea deciziei contestate, obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie prin valorificarea veniturilor obţinute conform adeverinţei din 5.09.2018 eliberată de un Spital Județean de Urgență la care a fost angajat, precum şi la plata diferenţelor rezultate din recalcularea pensiei.

În motivare, Cristian Staicu a arătat că prin decizia 27.02.2023 i-a fost admisă cererea de pensionare pentru limită de vârstă, însă din cuprinsul deciziei reiese faptul că nu au fost luate în calcul veniturile suplimentare menţionate în adeverinţa din 5.09.2018, întrucât „adeverinţa nu face obiectul art. 165 din Legea Pensiilor şi al Anexei nr. 15, cap. VI din HG 257/2011”. Staicu a apreciat că neluarea în calcul a tuturor veniturilor menţionate în adeverinţă, pentru care s-au calculat şi virat contribuții de asigurări sociale, echivalează cu încălcarea principiului contributivității.

Digi24.ro

„L-am păcălit pe Putin”: Povestea guvernatorului care a dat peste cap planurile Kremlinului într-o regiune îndepărtată a Rusiei

Instanța a menționat că Cristian Staicu critică decizia din 27.02.2023 emisă de Casa Teritorială de Pensii Sector 3 sub aspectul nevalorificării veniturilor înscrise în adeverinţa emisă de Spitalul Județean de Urgenţă de care a beneficiat Staicu în perioada noiembrie 1980-decembrie 1983. Instanţa a reţinut că pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001, la stabilirea drepturilor la pensie au fost avute în vedere veniturile menţionate în carnetul de muncă al reclamantului, conform art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel: a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977; b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991; c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Digisport.ro

Tragic: Mara Flavia a murit la 38 de ani, după ce a dispărut într-un lac. ”Nu-mi vine să cred”

La calcularea pensiei au fost luate în calcul salariile nete, nu cele brute

Astfel, instanţa a reţinut că la stabilirea drepturilor la pensie, pentru perioada noiembrie 1980 – decembrie 1983, a fost valorificat salariul tarifar, astfel cum acesta este menţionat în carnetul de muncă al reclamantului şi în adeverinţa din 5.09.2018. Or, raportat la prevederile art. 165 alin. 1 lit. b din Legea nr. 263/2010, instanţa a apreciat că pentru perioada menţionată anterior nu pot fi valorificate salariile brute, ci doar cele nete, solicitarea contrară tinzând la obținerea unui beneficiu exclus expres de lege. Pe 23 iunie 2023, Tribunalul București a respins cererea lui Cristian Staicu, dar acesta a formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București.

Medicul Cristian Staicu a solicitat admiterea apelului, având în vedere următoarele considerente: a arătat că pârâta nu a valorificat veniturile menționate în adeverința din 05.09.2018, în condițiile în care din cuantumul acestora s-au calculat și virat contribuții de asigurări sociale, iar nevalorificarea acestora conduce la încălcarea principiului contributivității care la contribuții egale impune drepturi de pensie egale.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate și pe fond obligarea Casei de Pensii să emită o noua decizie de recalculare a pensiei cuvenite prin luarea în considerare a veniturilor obținute conform adeverinței menționate, precum și la plata diferențelor rezultate din recalcularea pensiei şi la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces. În privinţa cererii formulate, instanța a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 165 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 care permit valorificarea veniturilor suplimentare la determinarea punctajelor lunare numai dacă sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe, ceea ce presupune valorificarea distinctă a fiecărui spor prin indicarea denumirii şi cuantumul sumelor încasate cu acest titlu.

Medicul Cristian Staicu a pierdut procesul cu Casa de Pensii și la Curtea de Apel

În cazul în care s-ar valorifica venitul indicat în mod global în cuprinsul adeverinţei fără a se evidenţia cuantumul şi natura fiecărui spor încasat lunar, aşa cum a solicitat Cristian Staicu, o eventuală cerere ulterioară de recalculare cu valorificarea unor venituri suplimentare ar fi imposibil de soluţionat, neputându-se stabili în ce cuantum şi pentru ce perioade a fost valorificat fiecare spor. Curtea a reţinut ca neîntemeiate şi criticile lui Cristian Staicu referitoare la nerespectarea principiului contributivităţii în privinţa veniturile brute evidenţiate în cuprinsul adeverinţei, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Astfel, prin evidenţierea în mod global a unor venituri ce pot face obiectul valorificării, a unor venituri care potrivit dispoziţiilor în vigoare la momentul realizării nu făceau parte din baza de calcul a asigurărilor sociale, precum şi a unor venituri a căror natură este nedeterminată, unitatea emitentă a atestat plata unor sume lunare mai mari decât cele pentru care au fost calculate şi plătite contribuţiile de asigurări sociale, iar menţiunea de la finalul adeverinţei privitoare la achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat nu este edificatoare în condiţiile în care modul de evidenţiere a venitului brut în carnetul de muncă era diferit de cel menţionat în adeverinţă.

În dosar se menționează că valorificarea venitului total brut atestat ca atare, nedefalcat explicit în funcţie de fiecare venit suplimentar din componenţa venitului brut, nu poate fi realizată în forma cerută de către Staicu prin înlocuirea sumelor valorificate în prezent cu cele evidenţiate global prin adeverinţă, fiind posibilă pe calea recalculării numai valorificarea individuală a unor venituri suplimentare care nu au făcut obiectul deciziei de pensie şi care au fost incluse în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale. În aceste condiţii, în mod corect instanţa de fond a reţinut caracterul neîntemeiat al cererii de recalculare formulate în sensul valorificării veniturilor brute atestate prin adeverinţa din 05.09.2018. În consecinţă, constatând că motivele invocate prin cererea de apel sunt în integralitate neîntemeiate, Curtea de Apel București a arătat că urmează să respingă apelul formulat ca nefondat, decizie care a fost luată pe 15 aprilie 2024.