Mega-dosarul ANRP, sezonul doi: statul român vrea înapoi banii de la Dorin Cocoș, Crinuța Dumitrean sau Horia Simu

Statul român nu a reușit nici până azi să desființeze o decizie a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, emisă în anul 2011 și care a fost la baza unuia dintre mega-dosarele ANRP. Personaje din ”epoca de AUR a DNA”, precum: Dorin Cocoș, Crinuța Dumitrean sau Horia Simu, se întorc în scaunele incomode de la Tribunalul București, la trei ani după ce au scăpat de pedepse în dosarul ANRP.

Câți bani vrea statul să recupereze din dosarul ANRP

Statul român prin Ministerul Finanțelor Publice a demarat o acțiune în instanță împotriva inculpaților din dosarul ANRP achitați definitiv pe linie, în 2023, de către ÎCCJ.

Crinuța Dumitrean, fostă șefă ANRP, acuzată că a primit 400.000 de euro de la omul de afaceri Horia Simu, Dorin Cocoș (fostul soț al Elenei Udrea), Ion Sterian (director Romgaz), sunt doar câteva dintre ”piesele grele” chemate în instanță de statul român.

În fapt, statul român încearcă să anuleze dispozițiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în favoarea SC Rosinalty Management Limited (75%), a martorului Aurel Niculae (15%), și martorului Birisiu Ionț (10%), în cuantum total de 37,2 milioane lei.

Digi24.ro

VIDEO Tentativă de sabotaj a Rusiei în România. Misiuni executate de „agenți de unică folosință”, recrutați online de către Moscova

Dosarul ANRP, finalizat în 2023 cu achitare pe linie

În 2023, după achitarea inculpaților din dosarul ANRP (care anterior primiseră ani grei de pușcărie), ÎCCJ a înlăturat și dispoziția privind repunerea părților în situația anterioară și restituirea sumei de 37,2 milioane lei de către Horia Simu (beneficiarul direct al SC Rosintaly Management Limited – 27,9 milioane lei, Ionuș Birisiu – 931.000 lei, Moldoveanu Daniel Andrei – 1,1 milioane lei, Sterian Ion – 1,6 milioane lei, Niculae Aurel – 174.300 lei, Georgian Gabriel Surdu – 2,7 milioane lei și Dorin Cocoș (martori) – 2,7 milioane lei.

Digisport.ro

Au scris istorie împreună, dar ea a "rupt" tăcerea, după 20 de ani: "Eram îngrozită de ideea de a rămâne singură cu el"

Sentința finală din dosarul ANRP a fost luată după șapte ani de procese iar pentru majoritatea inclupaților s-a stabilit că ”fapta nu există sau nu e prevăzută de legea penală”. În cazul lui Horia Simu și a Crinuței Dumitrean, judecătorii au constatat că a intervenit prescripția penală pentru mită.

Magistraţii au lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, care a avut la dispoziţie 30 de zile pentru a deschide un proces civil pentru recuperarea prejudiciului. Lucru care s-a și întâmplat.

ANRP a plătit 8,7 milioane euro pentru un teren ale căror drepturi litigioase au costat 700.000 de euro

DNA spunea în rechizitoriu că obiectul infracțiunii ar fi fost un teren în municipiul Constanța, ale cărui drepturi litigioase ar fi fost cumpărate de Horia Simu în 2009, pentru 700.000 de euro.

Timp de doi ani, afaceristul ar fi apelat la toate cunoștințele și ar fi tras toate sforile pentru a urgenta dosarul de despăgubire. În 26 mai 2011, comisia în frunte cu Crinuța Dumitrean a aprobat în unanimitate raportul de evaluare pentru terenul de 25 de hectare, la 8,7 milioane euro (echivalentul a 37,2 milioane lei). Terenul ar fi fost supravaluat cu 7,7 milioane lei.

Ministerul Finanțelor vrea să desființeze decizia ANRP. Cine va plăti prejudiciul

Ceea ce face Ministerul Finanțelor acum este să întoarcă decizia ÎCCJ în civil și să solicite constatarea nulități absolute a deciziei ANRP și a trei acte subsecvente (titluri de conversie). De asemenea, statul român cere instanței să dispună restabilirea situației anterioare prin readucerea în patrimoniul său a sumei de 37,2 milioane lei, plus dobânzi și actualizare în raport de rata inflației.

”Reclamantul a invocat, pe de o parte, dispoziţiile art. 395 alin. 5 C.proc.pen. şi art. 1349 şi art. 1357 C.civ., formulând o acţiune în răspundere civilă delictuală împotriva pârâţilor, iar pe de altă parte a invocat dispoziţiile art. 1237 şi art. 1238 C.civ., solicitând constatarea nulităţii absolute a celor 4 acte administrative menţionate mai sus, ca urmare a fraudei la lege.

Tribunalul reţine faptul că cererea de chemare în judecată a fost formulată după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România”, se arată în chemarea în judecată.

Procesul e abia la început

În prezent, acest dosar este încă în fază incipientă, pe fond. Avocații pârâților au cerut Ministerului Finanțelor să explice ce anume înțelege prin ”situația inițială” și în ce mod ar trebui să-i afecteze acest lucru pe clienții lor. Procesul a fost suspendat în septembrie 2025 din cauza grevei judecătorești iar următorul termen a fost stabilita abia pentru luna februarie.