”Megaloman și însetat de avere”. Cum era descris Donald Trump de ziarele românești în perioada comunistă: primul articol datează din 1975

Donald Trump a fost prezent în presa românească din timpul comunismului ca un exemplu al decadenței vestului și al eșecului sistemului capitalist în relație cu omul de rând. În spatele relatărilor lipsite de obiectivitate și a preluărilor atent alese din presa străină se ascundea o doză de admirație care ieșea la iveală în unele articole chiar și acolo unde autorul nu-și dorea acest lucru. Totuși, viața de lux și achizițiile extravagante făceau din Trump modelul perfect al unui sistem prezentat ca injust, care punea accent pe materialism și prea puțin pe echitate socială.

Cu 51 de ani în urmă, Trump era prezentat în România ca un simplu ”consilier expert”

În 1975, România Liberă scria despre vânzarea complexului Madison Square Garden din New York, al doilea centru destinat manifestărilor sportive și artistice din SUA, la acea vreme.

”Faptul a fost anunțat de Donald Trump, consilier expert la acest centru”, scria autorul articolului, care nu uita să precizeze că pierderile complexului au fost de 7 milioane de dolari într-un singur an.

În 1975, Donald Trump avea 29 de ani și era deja milionar datorită fondurilor fiduciare și acțiunilor în afacerile tatălui său. La mijlocul anilor ’70, averea familiei Trump era evaluată la aproximativ 200 de milioane de dolari.

Digi24.ro

De ce a murit femeia în mașina electrică arsă ca o torță în București, și de ce soțul ei, deși afectat de flăcări, a scăpat

Trump, printre milionarii care și-au salvat averea de prăbușirea bursei din 1987

Doisprezece ani mai târziu, publicația ”România Liberă” scria din nou despre Donald Trump după ”lunea neagră”, primul șoc major care a destabilizat bursele de valori din Statele Unite. Sub titlul ”Capitalul financiar bancar, factor principal de instabilitate și inechitate economică”, presa din România vorbea despre ”oligarhia capitalistă”, o minoritate de bogătași care fac milioane din speculații la bursă. Donald Trump este prezentat, aici, ca unul dintre decadenții miliardari care au evitat falimentul.

Digisport.ro

Ion Țiriac: ”Prostule, ține minte ce-ți zic!”. Imediat, miliardarul a primit o lovitură total neașteptată: ”A rămas blocat”

”Un alt miliardar care a evitat efectele crizei asupra imensei averi personale, de 3 miliarde de dolari, este americanul Donald Trump, concentrat în special pe plasamente imobiliare”, scriau jurnaliștii români în 1987.

Miliardarul lipsit de umanitate: cum era descris Trump în perioada celei mai mari crize de locuințe din SUA

Tot ”România Liberă” a scris, în 1988, despre criza oamenilor fără locuință din occident. Citând publicația ”Liberation”, presa din România relata faptul că patru milioane de oameni au rămas fără acoperiș în Statele Unite, iar în situații asemănătoare se află SUA și Marea Britanie.

Studiu de caz a fost situația din cartierele metropolei New York, unde se spunea că ”familiile cu copii alcătuiesc 40 la sută din cei fără locuință”.

”Culmea, Donald Trump, antreprenor imobiliar, care și-a făcut vad în Manhattan, a avut și altă idee: să-i utilizeze pe cei fără locuință ”invitându-i” să se instaleze în camere ocupate pentru a-i face, astfel, să părăsească imobilul pe mai vechii săi locatari. Vrea să demoleze clădirea pentru a construi în loc apartamente destinate unor oameni cu bani, în aceste cartiere care se întind până în Harlem”, scria ”România Liberă”.

”Scânteia” îl făcea praf pe Donald Trump: sete imensă de profit, megalomanie fără margini

O altfel de abordare a avut-o publicația ”Scânteia”, care în 1988 a scris despre meciul de box dintre Mike Tyson și Michael Spinks, încheiată în 91 de secunde cu un KO spectaculos al campionului de la categoria supergrea. ”Când viața devine o afacere” este titlul unui material care vorbește despre suma uriașă câștigată de organizatorul partidei, multimiliardarul Donald Trump. Acesta ar fi obținut 60 de milioane de dolari, ”adică 650.000 de dolari pe secundă”, nu uită să specifice autorul articolului.

”Or, trebuie spus că Trump nu are nici în clin nici în mânecă cu sportul, el fiind un speculant de terenuri și construcții imobiliare, ”meserie” din care a câștigat o avere imensă, numele său fiind astăzi alăturat celor ale unui Rockefeller, ”regele” petrolului, unui Hearst, ”regele” presei galbene, sau unui Morgan, ”regele” bancherilor ca prototip al afacerismului rapace. (…)

Setea sa imensă de profit este egalată doar de o megalomanie fără margini, în prezent intenționând să adauge complexelor imobiliare, care, toate, îi poartă numele (Trump Tower, Trump Castle, etc) ceea ce el afirmă a fi clădirea cea mai înaltă din lume, un zgârie-nori ce va avea 152 de etaje.

Masa de două tone din marmură de la Mar-a-Lago, în presa comunistă

Stilul său de viață este pe măsura aceleiași megalomanii: domeniul său particular Mar-a-Lago, pe care și l-a construit la Palm Beach, cuprinde 58 de dormitoare, 32 de săli de ședință, o sală de teatru, o sufragerie unde tronează o masă din marmură cântărind două tone și încrustată cu pietre prețioase și… trei adăposturi antiaeriene”, menționa ”Sânteia”.

Descrierea atât de detaliată a averii unui miliardar precum Donald Trump într-un ziar din perioada comunistă nu putea să apară decât în termeni extrem de critici. Într-o perioadă în care serialul ”Dallas” făcea cifre uriașe de audiență, evocarea unui personaj precum Donald Trump ar fi fost practic imposibilă în alte condiții. Iar jurnaliștii vremii își adaptau, probabil, tonul critic doar pentru a putea aborda un astfel de subiect.

Din nou, despre caracterul lui Donald Trump: tipul capitalismului în formă pură

Almanahul ”Lumea” i-a dedicat, de asemenea, câteva rânduri lui Donald Trump, în 1988. Sub titlul ”Rugul vanităților”, publicația scria despre setea de câștig și marele crah de pe bursă.

”Donald Trump, constructor de zgârie-nori în New York, își mărturisește în cartea sa autobiografică ”Trump: the Art of the Deal” (Trump: arta de a încheia afaceri) pasiunea sa pentru tranzacții, nu ca mijloc, ci ca scop în sine: ”N-o fac pentru bani. Am suficienți, mult mai mulți decât aș avea vreodată nevoie. O fac ca s-o fac”.

Este – comentează agenția citată – tipul capitalismului în stare pură, ce cumpără sau vinde doar pentru simpla plăcere de a o face, fără a-l interesa factorul uman al companiei, obiect al tranzacției, sau cea care produce”.

Miliardarul, singurul american care urma să-și mai permită o asigurare medicală

În februarie 1989, când România socialistă resimțea tot mai mult lipsa unor produse de bază, ”Scânteia” scria că ”37 de milioane de americani sunt lipsiți de dreptul la asigurarea sănătății”. Era un articol preluat din revista ”Newsweek”, în contextul creșterilor masive ale costurilor asigurărilor medicale.

Dacă evoluția continuă, scria autorul articolului care cita un oficial american, ”în anul 2000, singura persoană din Statele Unite care va putea să se mai îmbolnăvească va fi Donald Trump”.

”Sunt sătul să citesc povești despre Donald Trump”

Cam în aceeași perioadă, ”România Liberă” a scris din nou despre Donald Trump. De data aceasta, publicația citează reacții ale unor cititori americani, după ce revista ”Lifestyle” a arătat imagini cu noul yacht al miliardarului.

”Sunt sătul să citesc poveștile despre Donald Trump” sau ”Nu-l invidiez pe Trump pentru milioanele lui. Sunt doar dezgustat de excesele rușinoase într-un oraș în care mulți din cetățenii lui nu-și pot permite o locuință decentă în care să trăiască”, erau câteva dintre reacțiile indignate ale cititorilor preluate din scrisorile primite de revista ”Newsweek”.

Articolul se încheie cu un soi de ironie a autorului: ”Față de cele relatate mai sus, ce s-ar mai putea adăuga? Poate doar că noul yacht al lui Donald Trump nu prea are vânt bun”.

Donald Trump, ca o curiozitate, în Cronica: un proiect plin de curaj

Atunci când nu era ”înfierat”, Trump era prezentat ca o curiozitate. Publicația ”Cronica” scria în 1989 despre ”un proiect plin de curaj” al unei construcții înalte de 169 de etaje, care va costa 1.250 de milioane de dolari.

”În noiembrie 1985, domnul Donald Trump a dezvelit macheta unui edificiu care ambiționează să atingă norii”, scriau jurnaliștii români.

Cum s-a schimbat percepția românilor despre Donald Trump

Donald Trump nu a fost un personaj foarte cunoscut în România, în perioada comunistă. Totuși, faima sa a fost suficient de puternică încât să treacă bariera cenzurii acelor vremuri. Chiar și prezentat într-o lumină negativă, Trump începea să-și construiască imaginea extravagantă, de care a profitat din plin întreaga viață.

Ulterior, percepția românilor s-a modificat față de Donald Trump. În anii ’90, acesta era echivalent cu visul american: bogat, extravagant și liber. După 2000, Trump a suferit o nouă transformare, odată cu lansarea show-ului ”The Apprentice”, care a fost transmis și în România. În fine, intrarea lui la Casa Albă a schimbat din nou percepția: nu mai era doar un bogătaș de la TV ci cel mai puternic om din lume.