Delta Dunării a fost întotdeauna un punct de interes pentru economie, datorită resurselor sale diverse, de la pescuit la turism și transport maritim. Și încă din vremea lui Ceaușescu autoritățile au încercat să marcheze pe hartă un punct important din România, dar lucrările au fost sistate până în zilele noastre.
În perioada comunistă, în aval de Sulina, s-a construit un bazin destinat acostării navelor de mare capacitate, care a funcționat ca port de tranzit pentru mărfuri, stimulând astfel creșterea economică a orașului aflat pe brațul central al Dunării, conform DCNews. După 1990, însă, ca multe alte proiecte, acesta a fost abandonat, nivelul apei scăzând din cauza colmatării și a lipsei lucrărilor de dragare necesare.
Acum, la peste trei decenii de la Revoluția din 1989, proiectul cunoscut ca „visul lui Ceaușescu” are mari șanse să fie reactivat, lucrările de refacere fiind deja în desfășurare și urmând să fie finalizate la sfârșitul anului 2025.
Întregul complex este gestionat de Administrația Zonei Libere Sulina (AZL), iar președintele acesteia, Dragoș Ioniță, a explicat beneficiile economice aduse de acest proiect. El a subliniat cât de important va fi pentru Sulina ca activitățile de schimb de mărfuri să se desfășoare acolo, în detrimentul Portului Constanța, mai scrie sursa citată.
„Este vorba de două investiții majore pentru comunitatea din Sulina, pentru județul Tulcea și pentru întreaga țară. Prima investiție se referă la Zona Liberă Sulina și vizează reabilitare infrastructurii portuare. Înainte să ne apucăm de lucrări, la mal, apa avea undeva la 1,5 metri. Navele care vin din toată lumea aveau nevoie de cel puțin 7,2 metri pentru a acosta. Am semnat contractul de finanțare și am obținut undeva la 87 de milioane de lei pentru investiția din Zona Liberă. La Bazinul Mare am obținut aproximativ 137 de milioane de lei.
La finalizarea acestor investiții o să reușim să așezăm din nou Sulina pe harta traficului naval. Cu ajutorul Băncii Europene de Dezvoltare și Investiții, care a angajat în favoarea noastră niște experți care au realizat un studiu de fezabilitate, s-a ajuns la concluzia că în final am putea avea niște valori de trafic foarte îmbucurătoare. Acestea sunt strâns legate și de o investiție pe care o așteptăm de la Ministerul Transporturilor și anume aducerea brațului Sulina la cota de 11 metri. Dragajul până la 11 metri ne va permite să intrăm cu nave de până la 35.000 de tone. În momentul de față, pe canal intră nave de maxim 7.500 de tone”, a explicat Dragoș Ioniță.
Astfel, o parte din navele care vin cu mărfuri din porturile dunărene, precum Galați, Brăila, Giurgiulești sau Orlivka, în loc să se deplaseze până la Constanța unde marfa să fie transferată către nave de mare tonaj, vor opri la Sulina, iar transferul mărfii se va face în orașul de pe Dunăre. Pe lângă eficientizarea transportului și câștigarea de timp, proiectul va duce și la o decongestionare a Portului Constanța.
Revitalizarea proiectelor și punerea în funcțiune a Zonei Libere Sulina va avea efecte nemaipomenite pentru oraș, prin crearea de locuri de muncă și atragerea de bani din concesionarea zonei și operarea mărfurilor.
„În cadrul Zonei Libere vor avea loc simultan două nave, dar depinde și de gabaritul lor. În Bazinul Mare, cu siguranță vor fi mai multe. Cei de la BERD au spus că în trei ani se poate ajunge la 3,5 milioane de tone de marfă. În următorii 3 ani se poate ajunge la 6,7 milioane de tone de marfă.
Cele două proiecte vor duce la crearea a cel puțin 300 de locuri de muncă. Noi lucrăm acum tot cu ajutorul celor de la BERD la strategia și anunțul de concesionare a teritoriului portuar. Am identificat cele mai bune variante de concesionare a terenului și cred că undeva la sfârșitul acestui an vom ieși cu un anunț public de concesionare.
Orașul Sulina va avea foarte, foarte mult de câștigat, dar nu numai Sulina, ci întreaga țară. Volumele de mărfuri vor aduce foarte mulți bani, din concesiune, din operare, din taxele de transport. Beneficiile vor fi și în favoarea Regiei Autonome „Administrația Fluvială a Dunării de Jos“ Galați, care tarifează fiecare tonă de marfă. La 3 milioane de tone de mărfuri care vor trece pe aici, vor fi bani destui.
De asemenea, împreună cu cei de la BERD am identificat posibilitatea să cooptăm companii care să aibă sediul social în Sulina, astfel încât taxele și impozitele care ar rebui plătite către bugetul de stat să ajungă o parte și la comunitatea din Sulina. În momentul de față, Sulina are un buget foarte, foarte mic”, a explicat, pentru DC News, Dragoș Ioniță, președintele Administrației Zonei Libere Sulina.