Megaproiectul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care fostul șef de stat nu a mai apucat să-l vadă inaugurat. Acum e departe de gloria de altădată și se străduiește să mai funcționeze

Ei bine, trebuie menționat că înainte de 1989, pentru cei ce nu țin minte acele vremuri, orice vizită a tovarășilor Nicolae și Elena Ceaușescu era o mare sărbătoare pentru provincie. Astfel se face că între 14 și 15 septembrie 1966, când dictatorul și consoarta au vizitat zona Galați, Brăila și Vrancea, elevii au primit o zi liberă de la școală.

Megaproiectul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe care fostul șef de stat nu a mai apucat să-l vadă inaugurat

Scopul acelei vizite era tăierea panglicii Combinatului Siderurgic Galați, proiectul grandios și de suflet al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Mort subit în 1965, Gheorghiu-Dej nu a mai apucat să-și vadă proiectul dus la capăt, astfel că panglica a fost tăiată de Nicolae Ceaușescu, pe 14 septembrie 1966, la ora 17:56.

Conform istoricilor vremii, producția integrată avea să înceapă în 15 iulie 1968, moment în care au fost finalizate toate capacitățile de producție siderurgice și când a fost scoasă prima șarjă la Oțelăria nr. 1. Conform Descoperă.ro, producția se baza pe minereuri de fier importate din Australia și India.

Ideea construirii unui astfel de mare combinat siderurgic în estul României, cu acces la Dunăre a fost pusă în discuție pentru prima dată la Plenara Partidului Muncitoresc Român din 1958. Decizia finală a fost luată prin decret adoptat în 1960, la puțin timp după Congresul al VIII-lea al Partidului. Atunci a fost parobată investiția masivă în combinat.

Digi24.ro

VIDEO. Ciucă, luat în râs după poanta cu Ciolacu. Tudose: „Doamne apără și păzește, ăsta ne bagă în război convins că a semnat pacea”

Ar fi existat dezbateri aprinse în legătură cu locul unde să fie amplasat combinatul, pentru că unii credeau că o variantă mai bună ar fi amplasarea lui la Constanța, Năvodari sau Mangalia. Cu toate acestea, Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a opus acestor idei. Ar fi dorit neapărat ca proiectul fie implementat la Galați, pentru că aici s-ar fi cununat cu soția sa, Maria.

Intersant, Uniunea Sovietică s-a opus acestui proiect, pentru că rușii considerau că țara noastră trebuie să se axeze pe agricultură. În consecință, URSS a refuzat să finanțeze proiectul și a determinat țara noastră să caute finanțare în Occident. Gheorghiu-Dej a avut parte de o moarte suspectă, existând voci care spun că fostul lider al țării a fost iradiat de ruși.

Combinatul siderurgic Galați este doar o umbră a ceea ce a fost cândva

Cert e că proiectul a fost dus la capăt și inaugurat cu mare fast, iar înainte de 1989 era cel mai mare din țară. Conform datelor oficiale, maximul de producție a fost atins în 1988, cu 8,2 milioane tone de oțel. Combinatul a ajuns în prezent o ruină sub acționariat luxemburghezo-indian, gestionat eronat de ArcelorMittal.

Așadar, în urmă cu două luni, combinatul Liberty Galați, fostul Sidex Galați, anunța că va reporni furnalul nr. 5, pe ”fondul unui portofoliu solid de comenzi”. În iunie acesta era închis ca ”măsură de adaptare la condițiile dificile de pe piața oțelului”. Această veste ar fi în teorie bună, însă imaginea de ansamblu arată un combinat siderurgic la pământ.

Digisport.ro

N-au stat la discuții și au suspendat-o pe viață, după apariția unui clip pe internet! Primele reacții și decizia luată

”Ca urmare a cererii solide pentru produsele sale din tablă groasă şi acoperite organic, LIBERTY Galaţi anunţă repornirea Furnalului nr. 5 în următoarele zile, după o scurtă întrerupere. Repornirea are loc în urma unei întâlniri a preşedintelui executiv al LIBERTY Steel Group Sanjeev Gupta cu viceprim-ministrul României Marian Neacşu, care a avut loc ieri la Bucureşti”, a anunțat compania.

Combinatul siderurgic Galați, denumit acum Liberty Galați, are o capacitate de producție de 3 milioane de tone de oțel pe an, fiind cel mai mare producător din România. ”Liberty Galaţi este al doilea mare consumator de energie din România, iar creşterea preţurilor la energie are un impact masiv în costurile variabile, care au crescut de la 8% în 2019 la circa 40% pe tona de oţel în prezent”, se plângeau oficialii companiei.