Megaproiectul de o importanță strategică fundamentală pentru România, început în ultimul an din mandatul lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării, care este aproape de a fi finalizat.
Este cunoscut faptul că visul lui Nicolae Ceauşescu era să transforme România într-unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din Europa. În acest sens, dictatorul nu a ezitat să sacrifice unele dintre cele mai pitoreşti locuri din țară.
În 1989, autoritățile comuniste au demarat proiectul la Hidrocentrala Răstolița, ultimul obiectiv investițional major demarat înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.
După dispariția comuniștilor, toate marile proiecte energetice ale dictatorului au fost oprite. Unul dintre proiectele blocate a fost cel de la Răstoliţa, din judeţul Mureş.
Zeci de ani, deși specialiștii din zona economică au considerat că este un proiect foarte profitabil, lucrările au fost oprite, iar șantierul a fost abandonat, vreme îndelungată.
Între timp, autoritățile au pus piciorul în prag și vor să finalizeze lucrările la această hidrocentrală. Pe 23 octombrie 2024, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Mureş a publicat proiectul de acord de mediu pentru defrișare a aproape 40 de hectare de pădure pentru finalizarea amenajării hidroenergetice de la Răstoliţa.
Cetățenii au la dispoziţie zece zile, până duminică, 27 octombrie, să conteste proiectul. ”În cazul în care nu se primesc comentarii/observații justificate ale publicului interesat la proiectul acordului de mediu până la data de 27.10.2024, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş emite acordul de mediu„, spun reprezentanţii agenţiei, conform România Liberă.
După definitivarea proiectului, sistemul energetic intern va primi un important imbold. Tehnic vorbind, puterea instalată a hidrocentralei va fi de 35,2 MW. Producția de energie medie anuală va fi, de 46,3 GWh/an.
Investiția din Mureș este intens criticată de ONG-uri şi activiştii de mediu. Aceștia spun că lucrările sunt ilegale. Acordul de mediu presupune scoaterea în afara fondului forestier a 171 de hectare de pădure şi teren. O parte din suprafaţa defrişată – aproximativ 0,6 hectare – este situată în Parcul Naţional Călimani, areal cu regim strict de protecţie.
Dat fiind acest aspect, ar fi un demers ilegal, susţin organizaţiile de mediu, care au cerut public, încă din iulie 2024, oprirea proiectului. ”În Romania, legea permite defrișări în parcuri naționale doar dacă în acele parcuri există zone de dezvoltare durabilă. Or, în cazul de față nu există o asemenea zonă unde intervențiile umane sunt mai permisive”, spune pentru Europa Liberă Antoniu Bumb, reprezentant Declic.
Pe de altă parte, autoritățile spun că suprafaţa care va fi defrişată din parc, 0,6 hectare (60 de ari) este una foarte redusă. Asta în condiţiile în care Parcul Naţional se întinde pe peste 25.000 de hectare, în patru judeţe.