Mica țară comunistă care a reușit să producă cinci vaccinuri anti-Covid. Ce eficacitate promit serurile care au imunizat aproape toată populația

Odată cu debutul pandemiei de Covid-19, era clar că va fi nevoie de vaccinuri. Multe țări au început să lucreze la propriile vaccinuri, cu toate că nu multe au avut succes în această privință.

Și România a încercat să lucreze la un vaccin propriu, însă discuțiile cu elan de acum mai bine de un an au dispărut cumva în neant și nu s-a mai ales nimic de serul salvator.

Alte state, însă, au mers mai departe și au reușit să producă seruri anti-Covid-19. O țară destul de mică, pe care unii știu a o arăta pe hartă doar datorită apropierii de Statele Unite, mai exact de Florida. Vorbim despre Cuba, un mic stat comunist care a ales să-și creeze propriul vaccin, chiar dacă un astfel de proces se poate desfășura pe mai mulți ani.

Națiunea insulară nu a dorit să se bazeze pe guvernele străine sau pe companiile farmaceutice internaționale pentru a-și imuniza populația, mai ales având în vedere relațiile Cubei cu o bună parte din scena mondială. Statul nici măcar nu a dorit să intre în programul Covax, susținut de OMS, care promitea să cumpere vaccinuri engros și să le distribuie în mod echitabil statelor participante.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Vaccinul, o provocare sanitară, dar și politică pentru Cuba

Cuba a făcut un pariu cu ea însăși, că va putea dezvolta un vaccin înainte ca pandemia să ia cu asalt insula.

”Nu îmi place cuvântul ‘pariu'”, spune virologul Amilcar Perez Riverol referitor la strategia țării, ”prefer termenul de ‘risc’.”

Perez Riverol a părăsit Cuba în 2013 și lucrează acum ca cercetător la Sao Paulo Research Foundation, în Brazilia. Asta nu-l împiedică însă să scrie în mod curent despre situația Covid din Cuba, mai ales pe pagina sa de Facebook. În trecut, acesta a lucrat în laboratoarele din Havana destinate dezvoltării vaccinurilor proprii cubaneze.

Iar la vreme respectivă, Perez Riverol era de părere că oamenii de știință cubanezi puteau învinge în cursa împotriva virusului. ”Am fost acolo, am lucrat acolo, îi știu pe oamenii care lucrează acolo, atitudinea pe care o au și instituția în care își desfășoară activitatea”, spune acesta.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Eforturile de dezvoltare a unui vaccin propriu nu erau riscante doar dintr-o perspectivă a sănătății publice. Și din punct de vedere politic era o provocare. Dacă restul lumii obținea un vaccin cu mult înaintea cubanezilor, ar fi fost o lovitură puternică pentru guvern. Perez Riverol spune că dezvoltarea vaccinului cubanez a devenit un efort de primă importanță pentru întregul stat.

”A devenit prioritatea zero pentru întreaga țară, nu doar pentru comunitatea științifică sau pentru autoritățile sanitare. Și din punct de vedere politic, mesajul transmis a fost să ‘duceți asta la bun sfârșit’, deoarece era singura oportunitate de a vaccina populația.”

Cubanezii au ajuns să creeze nu unul, nici două, ba chiar cinci vaccinuri

În prezent, Cuba are acum cinci vaccinuri, aflate în diverse stadii.

Soberana 1, Soberana 2 și Soberana Plus au fost dezvoltate la Institutul Finlay, din Havana. Celelalte două, Abdala și Mambisa, au fost realizate de către Centrul pentru Inginerie Genetică și Biotehnologie din Cuba.

În prezent, Soberana 2, Soberana Plus și Abdala au fost autorizate de către autorități atât pentru folosire în regim intern, cât și pentru export. Celelalte două, dintre care unul este un spray nazal, se află încă în perioada testelor clinice. Până în prezent, însă, niciunul dintre ele nu a fost autorizat de către Organizația Mondială a Sănătății sau de către alt organism de reglementare internațional.

Totuși, cubanezii au reușit să ajungă la una dintre cele mai mari rate de vaccinare a populației din lume, peste 85% din cetățenii insulei fiind imunizați complet împotriva virusului. Procentajul Cubei este mai bun decât al oricărei alte țări europene, mai puțin Portugalia. În Cuba, vaccinul anti-Covid este administrat chiar și copiilor cu vârsta de doar doi ani.

Într-un moment în care multe țări cu venituri mici și medii se străduiesc să obțină doze de ser, Cuba exportă vaccinuri către Iran, Venezuela, Mexic, Nicaragua și Vietnam.

Cum a reușit Cuba să realizeze nu mai puțin de cinci seruri anti-Covid

Perez Riverol spune că reușita Cubei se datorează mai multor motive.

În primul rând, Cuba avea deja un sector robust de producție a vaccinurilor. Țara cu o populație de 11 milioane de locuitori își produce majoritatea serurilor necesare cetățenilor încă din copilărie, dar și vaccinuri împotriva febrei galbene, difteriei, tetanosului sau tusei convulsive.

”Au deja toată infrastructura, lurează în domeniul vaccinurilor de peste 30 de ani”, spune Perez Riverol, conform npr.org.

În al doilea rând, cubanezii au ales să nu reinventeze roata. Au folosit serurile existente deja, destinate altor boli și le-au modificat pentru a fi eficiente împotriva virusului SARS-CoV-2. Toate serurile anti-Covid din Cuba sunt vaccinuri subunitare cu proteină conjugată. ”E o tehnologie pe care o avem de ceva vreme”, spune Amira Roess, profesor de sănătate globală și epidemiologie la George Mason University.

Acest tip de vaccin ”este unul cu care multe companii și țări au foarte mare experiență.” Astfel de seruri se bazează pe o tehnologie veche, dar care a trecut testul timpului precum mașinile de epocă pe care le întâlnești pe străzile din Havana. În paralel, vaccinurile mRNA sunt cele mai noi, cum este o Tesla.

Roess spune că statul cubanez a fost întru totul îndreptățit să folosească aceste platforme pentru a crea vaccinurile sale anti-Covid.

Serul Abdala, denumit astfel după un poem dramatic scris de Jose Marti, un spaniol care, în secolul al 19-lea, a fost un fervent activist pentru independența Cubei, a fost realizat de către Centrul pentru Inginerie Genetică și Biotehnologie, fiind bazat pe aceeași tehnologie precum cel pentru hepatita B.

Soberana 2, care în traducere înseamnă Suveran 2, este bazat pe vaccinul împotriva Haemophilus influenzae, produs de către institutul Finlay. ”Cu alte cuvinte, fiecare vaccin cubanez anti-Covid are un frate sau un văr mai mare”, explică Perez Riverol.

Datele transmise de către guvernul cubanez în octombrie 2021, înainte de valul Omicron, arată că vaccinurile dezvoltate de acest stat au eficacitate de până la 92% împotriva SARS-CoV-2.

Autorizările de la OMS nu progresează, dar cubanezii au dovedit deja ce pot

Faptul că succesul Cubei în dezvoltarea unui vaccin anti-Covid este la același nivel cu cel al unora dintre marile companii pharma din lume poate să-i surprindă pe unii. Țara se confruntă cu dificultăți economice și sociale, a avut de-a face cu penurii de alimente, combustibil și valută străină, care au culminat cu proteste masive de stradă vara trecută. Carantina cauzată de pandemie a afectat și mai tare economia, punând pe butuci sectorul turistic al țării. În ultimele zile la Casa Albă, președintele Donald Trump a înăsprit sancțiunile împotriva statului comunist, astfel că Cuba a avut probleme mari în ceea ce privește importul de materii prime și de echipamente pentru fabricarea de produse farmaceutice. Totuși, William LeoGrande, profesor la American University în Washington DC, care a studiat intens situația Cubei, nu este surprins că pariul statului pe un vaccin domestic a fost unul câștigător. LeoGrande spune că, de fapt, mulți oameni din SUA și din restul lumii subestimează nivelul de sofisticare al industriei biotech din Cuba.

”Motivul este că sunt multe sectoare din economia cubaneză care nu funcționează aproape deloc. Astfel, imaginea pe care acestea o creează în SUA este că nimic nu merge în Cuba. Dar realitatea e că sunt unele sectoare, iar biotehnologia e unul din ele, care funcționează foarte bine”, arată LeoGrande. Acesta spune că posibilitatea statului de a crea cinci vaccinuri anti-Covid într-un interval de timp relativ scurt a reprezentat o mare victorie pentru națiunea din Caraibe.

”Cuba a reușit să-și vaccineze, practic, întreaga populație fără să se teamă de acces la vaccinuri străine, în vreme ce majoritatea Lumii a Treia este încă nevaccinată, deoarece serurile sunt produse în țările dezvoltate și se îndreaptă tot către acestea. În plus, Cuba ar putea să obțină ceva bani din vânzarea acestor vaccinuri, într-un moment în care țara este cu adevărat disperată din cauza lipsei de valută forte”, mai arată profesorul.

O posibilă piedică pentru Cuba ar fi că nu a făcut progrese în privința autorizării vaccinurilor de către OMS. Țările individuale au posibilitatea de autoriza la nivel național seruri, însă o aprobare din partea Organizației Mondiale a Sănătății sau a altui reglementator major ar putea ajuta Cuba să exporte serurile la scară mai largă.

Cuba a aplicat cu vaccinurile Soberana 1, Soberana 2, Soberana Plus și Abdala pentru autorizare de urgență de la OMS, însă aplicația nu a mai avansat. Pe site-ul OMS se arată că încă se așteaptă informații cu privire la strategie și calendarul de depunre.

Cuba a efectuat teste clinice pentru vaccinurile sale, însă datele acestor studii nu au fost încă publicate în jurnale științifice, unde să fie evaluate inter pares.

Perez Riverol spune că o parte din această problemă o reprezintă cultura cubaneză, care arată că nu e o prioritate pentru cercetători să-și publice cercetările. ”Nu primești finanțare în Cuba pentru o lucrare publicată. Guvernul îți dă finanțarea necesară. De aceea, e o situație diferită față de ce se întâmplă în alte țări din lume.”

Acesta e totuși convins că datele vor fi publicate la un moment dat, dar crede că este o chestiune de priorități. ”Ei s-au concentrat pe realizarea vaccinului și efectuarea testelor clinice”, astfel că oameni au putut fi imunizați, ”nu s-au preocupat să scrie o lucrare sau să o publice.”

Pariul Cubei a fost câștigat în pandemie. O singură excepție a apărut în august 2021, când autoritățile au adus doze suplimentare de Sinopharm, din China, în timpul valului Delta. Altfel, statul a reușit ceea ce multe alte țări doar au visat și încă speră că vor reuși, să își hotărască singure soarta în privința vaccinurilor.