Microplasticele din corpul uman: realitate științifică sau interpretare greșită a rezultatelor? Avertismentul toxicologilor: ”Produc inflamații!”

Mai multe studii i-au contrazis pe cercetătorii care au vorbit despre prezența microplasticului în corpul uman și despre efectele negative ale acestora. Unii oameni de știință au spus că aceste afirmații au apărut în urma unor probe contaminate și a unor rezultate fals pozitive. Ce spune un toxicolog cu privire la această chestiune și ce probleme de sănătate pot apărea.

Cercetătorii, despre prezența microplasticelor în corpul uman

La începutul anului 2025, în februarie, presa internațională a preluat un studiu care afirma faptul că există o tendință de creștere a prezenței microplasticelor și nanoplasticelor în creier. De asemenea, cercetătorii spuneau că au identificat, în urma unor necropsii, prezența particulelor și în ficat sau rinichi, a relatat The Guardian.

De asemenea, studiul arăta că microplastice au fost identificate și în sânge, spermă, lapte matern, placentă și chiar în măduva osoasă. Oamenii de știință au asociat efectele microplasticelor din corp cu accidente vasculare cerebrale și atacuri de cord. În același timp, s-a vorbit despre faptul că persoanele cu demență au avut o concentrație de microplastice de șase ori mai mare.

Concluziile au venit după ce s-au analizat probe de țesut cerebral, hepatic și renal de la 28 de persoane care au murit în 2016 și de la 24 de persoane care au murit în 2024 în New Mexico. Cel mai întâlnit plastic a fost polietilena, utilizat în fabricarea pungilor, ambalajelor alimentelor și băuturilor. Particulele din creier erau, în mare parte, cioburi și fulgi de plastic la scară nanometrică.

Digi24.ro

A fost Jeffrey Epstein agent Mossad? Noile documente publicate de SUA adâncesc misterul: „Oricine poate fi spion”

„Având în vedere prezența exponențială în creștere a microplasticelor și nanoplasticelor în mediu, aceste date impun un efort mult mai amplu pentru a înțelege dacă acestea au un rol în tulburările neurologice sau în alte efecte asupra sănătății umane”, au declarat cercetătorii, conduși de profesorul Matthew Campen de la Universitatea din New Mexico, SUA, potrivit sursei menționate.

Digisport.ro

Serena Williams a apărut pe ecran la Super Bowl și a urmat ”avalanșa”: ”Vrei să luăm otrava ta?” / ”Fără rușine”

Studiile despre prezența microplasticelor în corp, o „glumă”?

Alți oameni de știință au pus însă la îndoială studiile care vorbeau despre prezența microplasticelor în organele din corp. Aceștia susțin că datele vin în urma unor probe deja contaminate și în urma unor rezultate fals pozitive. În același timp, nimeni nu contestă poluarea cu plastic și faptul că plasticul este prezent peste tot, în aer, alimente și băuturile consumate. Astfel, cei care contestă studiile spun că aceste concluzii vin în urma unor rezultate grăbite, după ce s-a trecut peste anumite verificări științifice de rutină.

„Studiul, așa cum este prezentat, pare să se confrunte cu provocări metodologice, cum ar fi controalele limitate ale contaminării și lipsa etapelor de validare, care pot afecta fiabilitatea concentrațiilor raportate”, se arată în studiul elaborat de oamenii de știință care se îndoiesc de rezultatele obținute până acum.

Publicația The Guardian a identificat șapte studii care au fost contrazise de cercetători. O altă analiză a enumerat alte 18 studii, arătând că nu s-a luat în considerare faptul că rezultatele analizelor de pe unele țesuturi umane pot produce erori, prin faptul că măsurătorile pot fi ușor confundate cu prezența microplasticelor.

„Oamenii de știință nu au timp să-și pună întrebări dificile! Hârtia microplastică din creier este o glumă. Se știe că grăsimea produce rezultate fals pozitive pentru polietilenă. Creierul are aproximativ 60% grăsime, iar ficatul aproximativ 5%, de aceea există de circa zece ori mai multe „plastice” în creier”, a afirmat dr. Dušan Materić, de la Centrul Helmholtz pentru Cercetarea Mediului din Germania, unul dintre contestatori.

Un chimist, care a lucrat la Dow Chemical Company, Roger Kuhlman, a declarat că va fi nevoie de noi studii cu privire la prezența microplasticelor în corpul uman, deoarece „mulți cercetători fac afirmații extraordinare, dar nu oferă nici măcat dovezi obișnuite”.

Ce spun toxicologii

Contactat de FANATIK, Radu Țincu, medic de Terapie Intensivă și Toxologie la Spitalul Floreasca, susține că există foarte multe studii, elaborate în baza unui eșantion extins, care arată prezența microplasticului în organism, în special în tubul digestiv.

„Avem destul de multe studii publicate care arată că, cel puțin la nivelul tubului digestiv, există particule de microplastic care au fost identificate în materiile fecale sau în biopsiile de mucoasă intestinală. Despre prezența plasticului în sânge sau în diferite organe, sigur că aici studiile sunt mai puține, pentru că și testele pentru acest tip de detecție sunt destul de dificile de realizat și particulele sunt deja particule de nanoplastic, care sunt mult mai mici și care se pun în evidență cu mai mare dificultate”, a declarat medicul Radu Țincu.

În acest context, acesta a afirmat că, cel mai probabil, în următorii ani „va fi nevoie de îmbunătățirea tehnicilor de detecție pentru aceste particule de nanoplastic, pentru că ele sunt singurele capabile să ajungă în sânge”.

Cum afectează sănătatea particulele de microplastic din corp

În același timp, medicul Radu Țincu susține că particulele de microplastic, odată ajunse în tubul digestiv, creează probleme de sănătate într-un timp scurt. Astfel, apar bolile inflamatorii intestinale, ce pot genera sindromul de colon permeabil, și reacții alergice la nivel digestiv.

„Vorbim de afectarea mucoasei digestive, și aici vorbim de inflamație digestive pentru că ele produc inflamații la nivelul mucoasei, produc descărcarea de citokine pro-inflamatorii, care amplifică acest proces inflamator și pentru că sunt percepute de către celulele imunitare ca fiind celule străine corpului, produc și reacții alergice la nivel digestiv”, a mai explicat toxicologul Radu Țincu, pentru FANATIK.

Cum ne protejăm

Dr. Radu Țincu a menționat faptul că problema microplasticului ar trebui să fie tratată, în primul rând, ca o problemă de mediu, deoarece „e clar că cea mai mare parte a particulelor pe care noi le ingerăm provin din contaminarea mediului, inclusiv a plantelor, legumelor, fructelor pe care le consumăm”. Ulterior, oamenii pot face diferite schimbări pentru a reduce expunerea la microplastic.

„Trebuie să reducem eliberarea de microplastic în mediu și, evident, trebuie să reducem expunerea oamenilor la microplastic în ceea ce privesc recipientele și sistemele de depozitare ale alimentelor pe care le consumăm”, a mai punctat medicul.