Războiul din Ucraina prinde România cu MiG-uri vechi de 50 de ani. Poate tăia Guvernul pensiile speciale pentru înzestrarea armatei?

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în urmă cu o săptămână a prins țara noastră cu o flotă aeriană formată în majoritate din avioane de tipul MiG-Lancer, aflate în folosința armatei române de peste 40 de ani. Deși țara noastră a achiziționat recent 17 avioane de vânătoare F-16, majoritatea avioanelor de luptă ale forțelor aeriene române o reprezintă avioanele MiG Lancer, circa 26 de astfel de aparate fiind în uz în acest moment.

Înlocuirea flotei vechi de MiG-uri

Prăbușirea aparatului MiG-Lancer miercuri seară în apropierea Constanței, în contextul în care din 199o până în prezent alte 25 de astfel de avioane s-au prăbușit, demonstrează încă o dată necesitatea înlocuirii acestui avion de luptă. De-a lungul timpului nu mai puțin de 400 de astfel de avioane au intrat în dotarea forțelor aeriene române, 1982 fiind ultimul an când un astfel de avion a intrat în serviciu. Chiar dacă în 1992 a fost demarat un program de modernizare a acestor aparate, pentru a asigura operabilitatea cu forțele NATO, resursa acestor avioane pare epuizată.

De altfel, România, care pe lângă aceste aeronave dispune de o escadrilă F-16 complet echipată, are planificată scoaterea MiG-urilor Lancer din uz începând cu anul 2024. Atunci, ele ar urma să fie înlocuite cu alte 32 de aeronave F-16 achiziționate din Norvegia în cadrul unui contract de circa 450 de milioane de euro. Această achiziție face parte din programul de înzestrare „Avion mulitirol al Forțelor Aeriene” ce are ca obiectiv înzestrarea cu 48 de avioane de vânătoare F-16, ce vor constitui trei escadrile.

În luna decembrie a anului trecut, Parlamentul României a aprobat achiziția de către țara noastră a 32 de avioane de vânătoare F-16 din Norvegia, fiind necesare acum acordurile autorităților de la Oslo și Washington pentru demararea atribuirii contractelor de achiziție. Însă, ceea ce au subliniat publicațiile militare, este că aceste avioane au și ele o vechime de peste 30 de ani, chiar dacă au trecut prin mai multe programe de modernizare. În fapt, această vârstă înaintată pare a justifica prețul relativ scăzut pe care România îl plătește pentru aceste aeronave, în condițiile în care pentru celelalte avioane F-16 achiziționate din Portugalia țara noastră a plătit circa 930 de milioane de euro. Avioanele ce urmează să fie achiziționate din Norvegia ar mai avea o resursă de zbor de circa 2.500 de ore, ceea ce ar însemna circa încă 10 ani.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

România visează la F-35

La începutul lunii februarie, președintele Iohannis a declarat că România intenționează ca după anul 2030 să înceapă procesul de achiziție al avioanelor de ultimă generație F-35. „Noile tipuri de avioane intrate în dotarea Armatei, în special aeronavele F-16, permit executarea cu eficiență ridicată a tuturor misiunilor specifice. Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene nu se va opri însă aici, avem în vedere să achiziționăm și avioane de ultimă generație F-35”, a spus șeful statului, prezent la Baza Aeriană din Câmpia Turzii, acolo unde Statele Unite ar urma să investească peste 130 de milioane de dolari.

O zi mai târziu, ministrul Vasile Dîncu venea cu o serie de clarificări și spunea că programul de înzestrare cu F-35 ar putea fi demarat abia din 2032. „În ceea ce privește viitorul, generația a V-a, avem în proiectul nostru de înzestrare avioane F-35. Le-am proiectat pentru anul 2032. Planul este cam peste 10 ani să începem dotarea cu F-35”, spunea ministrul apărării.

Tot acesta declarase anterior, în cadrul unui interviu la TVR1, că trecerea la avioane de tipul F-35 reprezintă un efort financiar uriaș care necesită investiții în modernizarea întregului aparat de apărare.

„Ca să achiziționăm F-35 ar fi trebuit să avem modernizat întregul sistem de apărare, întregul sistem economico-strategic. Avioanele F-35 sunt complexe de comandă și control, care comandă nave de război, drone etc. Chiar dacă prin absurd am fi avut bani să achiziționăm F-35, dar și posibilitatea – pentru că ele nu pot fi achiziționate imediat – nu am fi avut ce face cu ele. Le-am fi folosit tot ca F-16.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Trebuie să fim sinceri, e și o chestiune de bani. Una e să ai un buget de apărare cum își pot permite țările foarte dezvoltate să comande cinci escadrile de F-35 și alta e să ai bani pregătiți doar pentru ceea ce ne putem permite acum, dincolo de faptul că în acest moment nu aveam încă ce face cu F-35”, a spus Vasile Dîncu.

De altfel, Polonia are semnat un contract pentru achiziționarea a 32 de astfel de aeronave începând cu anul 2024, valoarea contractului fiind de 4,6 miliarde de dolari. O oră de zbor a acestui aparat implică un cost de circa 35.000 de dolari.

Cine plătește pentru înzestrarea armatei

În urmă cu două zile, președintele Iohannis anunța, după o ședință de urgență a CSAT pe fondul războiului din Ucraina, că statul român va aloca de acum 2,5% din PIB pentru Apărare. Chiar și cu un acest procent ridicat, fondurile pentru achiziția de tehnică militară ar putea ajunge la maxim 1% din PIB, în condițiile în care din actualul buget doar 25% reprezintă fonduri alocate acestor achiziții.

În mai 2021, Nicolae Ciucă, atunci ministrul apărării, declara că peste jumătate din bugetul ministerului merge către plata salariilor și pensiilor militarilor. „Vă pot spune că din 2% cât este bugetul apărării, 55% sunt alocaţi către plata salariilor şi pensiilor. Din întreg bugetul, 55% din 2%, salarii si pensii. Tot din acest 2% din 2017 până acum, am reuşit şi am alocat pentru achiziţia de echipamente până la 25% pentru achiziţii. Ceilalţi bani sunt bani pe care îi folosim pentru activităţile curente, de pregătire, de instruire, de educare in instituţiile militare de învăţământ”, declara Nicolae Ciucă în mai 2021.

De altfel, în Cartea Albă a Apărării 2021, ministerul de resort estimează care vor fi bugetele pentru achiziția de tehnică militară a Armatei Române în următorii ani. Astfel, dacă în acest an această sumă ar ajunge la 6,2 miliarde de lei, în 2024 ea ar trebui să crească până la 8,7 miliarde de lei.

Evident, contextul de securitate din acest an dar și din anii următori ar putea pune o și mai mare presiune pe bugetul de stat pentru acest tip de cheltuieli. Pe de altă parte, criza energetică și cea financiară ar putea, care deja au încetinit creșterea economică a țării, ar putea fi acutizate de tensiunile politice și de regimul de sancțiuni impus Rusiei. În acest context, una din întrebările legitime ce se ridică este cine va suporta aceste costuri.

Fostul ministru al economiei Claudiu Năsui spune că guvernul va trebui să se uite la modalitățile în care poate tăia cheltuielile inutile. În opinia acestuia, tema desființării pensiilor speciale ar trebui să vină din nou pe agenda coaliției aflate la guvernare în condițiile în care doar pentru anul în curs efortul bugetar este de peste 12 miliarde de lei.

„Tema desființării pensiilor speciale a ajuns în atenția publică încă din 2017 și a supărat constant grupurile de interese. Eu cred că trebuie să marșăm pe ea, în special în acest context, pentru că vorbim de o risipă imensă a banilor publici. Acel 2% din PIB pentru Apărare este de fapt bugetul întregului minister, și de acolo 1 leu din 5 sunt pensii speciale. Peste jumătate din banii pe care-i cheltuie MApN sunt salarii și pensii speciale. Cu un război la graniță nu este o idee rea să cheltuim mai mult pentru înzestrare, dar acel 2,5% ar trebui să vină prin reducerea risipei.

Și risipă de fonduri avem din plin în bugetul de stat. Doar pensiile speciale ajung undeva pe la 12 miliarde de lei pentru anul 2022. E mai mult decât alocăm pentru înzestrare în următorii doi ani”, a declarat pentru FANATIK, fostul ministru USR al Economiei, Claudiu Năsui.

În opinia acestuia criza financiară asociată cu instabilitatea politică în următorii ani ar putea duce bugetul țării într-o spirală distructivă dacă nu se vor lua măsuri de tăiere a sinecurilor politice.

„O risipă foarte mare o reprezintă aceste așa zise scheme de ajutor de stat care de fapt nu ajută decât grupurile de interese care s-au branșat la sistem. Ca să dau un exemplu, schema de promovare a exporturilor – care doar exporturile nu le promovează, toți cei care iau bani de acolo se plimbă prin toată lumea pe banii statului, dar ei nu fac export. Inclusiv StartUp Nation, a fost o idee proastă la început, da, prima iterație a fost pe fonduri europene, le-am risipit așa cum se întâmplă foarte des, dar acum ea este continuată de actualul guvern. Dacă ne uităm la câte locuri de muncă au fost create de aceste programe, vedem că vorbim de peste 100.000 de lei per loc de muncă. La acești bani mai bine le dădeam direct banii oamenilor. Poveștile de succes din economia României, Dedeman, Digi, BitDefender, UiPath, nu s-au făcut cu subvenții sau ajutoare de la stat.

Apoi avem în continuare toate aceste companii de stat ce sunt adevărate găuri negre, și în fiecare an, din Ministerul Economiei se finanțează ca investiții companii care nu produc nimic. Tot ceea ce fac este să mai îngroape niște bani în companiile de stat care nu face decât pierderi și datorii iar apoi vine și mai cere alți bani. Eu unul n-am aprobat nicio astfel de plată. Nu am investit banii statului acolo unde n-aș fi investit și banii proprii. Anul ăsta se bagă 200 de milioane în industria de apărare, asta deși vorbim de o industrie la pământ. Noi oricum cumpărăm tehnică militară modernă din alte țări. Uitați-că și la ucraineni cu ce se luptă. Echipamentele eficiente sunt produse de industria privată.

În plus, vorbim de toate agențiile astea, toate sinecurile create, Institutul Levantului, Agenția Națională de Egalitate de Șanse, mai vine una acum în Parlament care e Agenția Națională de Promovare a Vinului, Banca pentru Dezvoltare – zeci de instituții cu salarii de mii de euro”, a mai declarat Claudiu Năsui pentru FANATIK.

În absența unor astfel de reforme, singurele opțiuni pentru finanțarea cheltuielilor de apărare rămân introducerea de taxe noi sau împrumuturile și deficitul bugetar. Economiștii susțin că această ultimă variantă este cea mai probabilă.

„Cred că cei care acum beneficiază de acele pensii speciale, fiind în instituții de forță, vor găsi toate argumentele ca acestea să fie păstrate și nu reduse. Ideea că s-ar putea lua măsuri concrete pentru tăierea acestora intră mai degrabă la wishful thinking. Momentele de criză, momentele de război nu sunt niciodată, din păcate, momente pentru reforme liberale. Mi-aș dori ca acest moment să conducă la o realocare a cheltuielilor publice, de la sinecuri la lucrurile de care avem mai multă nevoie având în vedere contextul, dar îmi dau seama că e puțin probabil să se întâmple așa ceva. Vedem că doar ce s-au votat legi prin care să reducă transparența în loc să o sporească. Nu există o atât de mare criză în care băieții deștepți din toate partidele să nu găsească o modalitate de a subtiliza niște zeci de milioane.

Dacă nu vor fi forțați altfel, vor aloca bani pe principiul minimei rezistențe: deficitul bugetar, adică datoria publică. De ce, pentru că nu se vede, pentru că se aruncă în viitor, în cârca celor care vor veni. Sigur, putem pleda că îi apărăm și pe ei și că e normal ca și ei să contribuie, dar din păcate se aruncă generațiilor viitoare și toate subvențiile și sinecurile actuale”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, cadru universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Cum au apărut pensiile speciale

Reglementarea privind pensiile speciale, la care nu intră cele ale angajaților din MApN sau MAI, reprezintă un exemplu clasic unde o lege ce acordă un statut special unei anume categorii, în acest caz magistraților, este modificată ulterior astfel încât aria privilegiilor să acopere tot mai multe categorii. Concret, pensiile speciale sunt introduse de guvernul Ciorbea în anul 1997, și de acestea beneficiau doar magistrații cu o vechime de cel puțin 25 de ani, iar „pensia de serviciu” se calcula ca un procent de 80-100% din ultimul salariu net. Guvernul Năstase modifică legea astfel încât pensiile pentru magistrați se calculează raportat la salariul brut, adică sunt luate în considerare toate sporurile și bonusurile acordate în ultima lună de activitate.

Apoi, pe parcursul anilor 2003-2008, guvernele Năstase-Tăriceanu au introdus noi categorii care să beneficieze de aceste pensii de serviciu: întâi diplomații și lucrătorii din comerțul exterior, apoi grefierii și arhivarii din sistemul judiciar, parlamentarii, aviatorii, mecanicii de zbor și chiar și angajații Curții de Conturi. Ultima măsură în acest sens viza acordarea de pensii speciali și pentru aleșii locali, însă în ultimii doi ani măsura a fost amânată de fiecare dată din cauza costurilor imense pentru bugetul de stat.

În 2020 s-a încercat introducerea unei cote de impozitare de 85% pentru pensiile speciale de peste 7.000 de lei însă măsura a fost respinsă de către Curtea Constituțională. În motivarea acestei decizii, judecătorii CCR arătau că dacă legiuitorii doresc reducerea costurilor reprezentate de aceste pensii, atunci nu tăierea pensiilor magistraților este soluția, ci eliminarea tuturor celorlalte categorii care beneficiază de acest privilegiu.