Mihaela Bilic a abordat subiectul animal vs. vegetarian. Nutriționistul a explicat ce tip de regim este mai benefic pentru organismul uman, demontând și câteva mituri. Ce alimente trebuie, de fapt, evitate?
Deși dieta vegetariană este frecvent lăudată pentru beneficiile sale asupra sănătății, Mihaela Bilic subliniază că nu există o dietă universală „ideală” pentru organism. Potrivit acesteia, secretul unei vieți sănătoase constă în diversitate și moderație.
Mihaela Bilic a explicat că există o tendință de a promova alimentația vegetariană, în timp ce produsele de origine animală sunt adesea considerate contraindicate. Ea a menționat că acest curent se bazează pe ideea că alimentele vegetale sunt benefice pentru organism, deoarece nu generează aciditate.
Termeni precum radicalii liberi, reacțiile oxidative sau mediul acid sunt frecvent asociați cu îmbolnăvirea și îmbătrânirea, ceea ce duce la concluzia că evitarea alimentelor acide ar contribui la menținerea tinereții și sănătății. Nutriționistul a adăugat că, atunci când a fost inventată dieta acido-bazică, aceasta era percepută ca o soluție universală pentru diverse probleme.
„Evitați produsele acide, pare a fi concluzia, dacă vreți tinerețe și sănătate! Când a fost inventată dieta acido-bazică, părea a fi soluţia pentru toate problemele noastre”, a subliniat Mihaela Bilic într-o postare pe Facebook.
Mihaela Bilic a explicat că, pentru a combate acidoza și a menține pH-ul la valoarea neutră de 7,4, organismul dispune de mecanisme complexe care asigură acest echilibru, indiferent de dietă. Ea a mai spus că principala rezervă alcalină a corpului este sistemul osos, iar calciul este mineralul utilizat pentru neutralizarea acidității. De asemenea, a menționat că ficatul, rinichii și pielea sunt organele care au rolul de a elimina produșii acizi din organism.
Mihaela Bilic a menționat că sunt mai mulți factori care cresc aciditatea în organism. „Stresul, sedentarismul și obiceiurile alimentare nesănătoase- mâncarea prea grasă, prea dulce, cu prea multe proteine, prea rafinată sau prea multă.
Oboseala cronică și stresul determină descărcări masive de cortizol, principalul hormon acidifiant din organism. Pe termen lung starea de acidoză duce la scăderea imunității și accelerează procesele oxidative generatoare de boli și îmbătrânire”, a spus nutriționistul.
Totodată, a lămurit care este filozofie dietei acido-bazice. Aceasta „își propune să restabilească echilibrul prin creșterea consumului de produse alcalinizante. Dieta conține 70% produse bazice și 30% produse acide. Alimentele se împart în 2 categorii: acide, care favorizează apariția radicalilor liberi cu efect nociv- aici intră produsele bogate în zahăr, alimentele rafinate și ultraprocesate, carnea și brânzeturile.
La polul opus sunt alimentele bazice, cu rol protector, de neutralizare a acidității- aici intră toate legumele și fructele, dar și produsele lactate.
Efectul acid și alcalin sunt rezultatul conținutului de minerale din alimente. Un produs alcalin are mult calciu, magneziu, sodiu și potasiu, ceea ce corespunde produselor de origine vegetală.
Mediul acid este creat de un conținut mare de proteine, așa cum avem în carne, brânzeturi, oleaginoase și leguminoase. Un specialist german a definit indicele PRAL, care măsoară încărcătura renală acidă. Un PRAL pozitiv înseamnă efect acidifiant, în timp ce un PRAL negativ corespunde efectului alcalinizant”, a completat nutriționistul.
Astfel, Mihaela Bilic a recomandat o dietă care să conțină 70% alimente vegetale și 30% produse din origine animală. A subliniat că echilibrul alimentar nu trebuie atins la fiecare masă, ci la finalul zilei. Ea a sugerat că este în regulă să consumăm carne, cu condiția de a o asocia cu multe legume, iar brânza ar trebui combinată cu salată sau fructe.
De asemenea, a menționat că excesul de zahăr de la o masă poate fi compensat cu o ciorbă de legume la masa următoare. „Care este indicele PRAL pe categorii de alimente? Produsele proteice, adică carne, pește și ouă au indice pozitiv, între 7 și 8.
Brânzeturile intră tot în categoria alimente acidifiante, cu un indice de 34 pentru parmezan și 15 pentru cașcaval. Chiar dacă nu credeți, cerealele și făinoasele cresc aciditatea din organism: ovăzul are indice 13, fulgii de porumb 6, iar făina de grâu și orezul 4,5. Grăsimile- uleiul, untul și smântâna sunt neutre, au Pral zero.
Legumele sunt alcalinizante: -14 pentru spanac, -5 pentru țelină și morcov, -4 pentru dovlecel și conopidă. La fructe lucrurile stau la fel de bine, efect alcalinizant pe linie: -5 pentru banane și caise, -4 pentru struguri și kiwi, urmate de mere și pere.
La capitolul leguminoase lucrurile se complică: avem efect alcalinizant pentru fasolea boabe, efect neutru pentru linte și efect acidifiant pentru năut. Semințele și oleaginoasele sunt acidifiante, au valori cuprinse între 2,2 pentru migdale și 7,6 pentru alune. Există și o excepție: produsele lactate. Deși sunt de origine animală, laptele dulce sau fermentat, iaurtul și brânza proaspătă nu fac aciditate”, a completat Mihaela Bilic.