Mihai Viteazul, asupritorul țăranilor. Dezvăluirea care schimbă tot ce s-a știut despre renumitul domnitor

Mihai Viteazul a fost unul dintre cei mai apreciați voievozi din întreaga istorie a României. Totodată, el a fost și primul domnitor care a reușit să unească cele trei provincii românești: Țara Românească, Moldova, dar și Transilvania, când nimeni nu credea că acest lucru va fi posibil.

Ce nu s-a spus niciodată despre Mihai Viteazul

Mihai Viteazul s-a stins din viață în anul 1601 însă numele său nu va fi niciodată uitat. Deși mulți îl admirau însă pentru ceea ce a făcut în timpul domniei sale, iată că acum alte amănunte neașteptate ies la suprafață. S-ar părea că în rândul țăranilor, Mihai Viteazul nu era deloc privit cu ochi buni.

Mai exact, s-ar părea că voievodul popular despre care se spune că ar fi deschis drumul către unificarea Transilvaniei, Moldovei și Țării Românești ar fi fost asupritor cu supușii săi, iar poveștile despre el sunt unele extrem de dureroase, mulți considerându-l un adevărat tiran.

Ce le făcea, de fapt, Mihai Viteazul țăranilor în perioada domniei sale? Studiile istorice spun că deși era considerat în realitate un erou național, voievodul nostru a lăsat fără drepturi nenumărate persoane. De asemenea, nu puțini au fost cei care au declanșat o serie de revolte în perioada domniei sale.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

O mare lovitură pentru oamenii de rând a fost tratatul încheiat cu Sigismund Bathory în 1595. Printr-un asfel de document, Mihai Viteazul le anula țărilor dreptul de strămutare de pe o moșie pe altă, punând capăt practicii în care o persoană putea să își schimbe un feudal exploatator, cu unul mai omenos.

Și asta nu este singura măsură luată de Mihai Viteazul. Tot în perioada domniei sale el le-a mai asigurat boierilor dreptul de a-i aduce înapoi pe cei fugiți de pe moșii. Trebuie menționat faptul că la acel moment, țăranii dependenți de pe moșiile boierești au avut de suferit, în condițiile în care aceștia erau practic obligați, printr-un document, să suporte orice tip de abuz venit din partea boierilor.

Care a fost scopul lui Mihai Viteazu

În cartea ”Mihai Viteazul”, P.P. Panaitescu, scria că măsura a fost una administrativă, care a avut însă un caracter cât se poate de puternic. ”În urma studiului răposatului C. Giurescu se vede azi lămurit că legătura lui Mihai a fost o măsură administrativă prin care rumânii fugiţi de pe moşiile unor boieri în alte locuri să nu mai fie reclamaţi, ci să rămâie rumâni ai proprietarilor locului pe care s-au adăpostit”, scria P.P. Panaitescu.

Pe cine se baza Mihai Viteazul atunci și care era scopul său? Marele voievod avea la mâna sa o armată de mercenari, dar și de profesioniști, gata să intervină oricând. De asemenea, în realitate, voievodul și-ar fi dorit să aibă de partea sa marile familii boierești. Evident că asta a venit alături de sacrificarea altor persoane.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Țăranii de la acea vreme au ajuns să fie sărăciți, în timp ce boierimea oltenească a fost favorizată vizibil. Mai apoi au urmat taxe noi și alte chinuri pentru țăranii de rând care nu vor fi uitate niciodată, după cum scrie sursa citată.

”Măsura lui Mihai a lipsit de libertate în favoarea boierilor un număr de ţărani care până atunci nu fuseseră şerbi. Toate aceste adânci schimbări sociale au fost în folosul clasei boiereşti, care guverna cu Mihai şi în aceste împrejurări războinice s-au umplut de glorie, dar în acelaşi timp şi de bani”, mai scria P.P. Panaitescu în aceeași lucrare.

Țăranii au început să caute ajutor la turci

Unde aveau să ducă toate măsurile luate de Mihai Viteazul? Cei mai mulți țărani săraci au ajuns să se ridice împotriva domnitorului, iar un astfel de eveniment este bine cunoscut în istorie. Vorbim despre răscoala din Dolj din anul 1595, atunci când țăranii au refuzat să mai plătească birurile.

La acel moment, Mihai Viteazul a ajuns să trimită o trupă de cazaci să le ia țăranilor cu forța birul, însă surpriza a fost că cei mai mulți dintre aceștia și-au dus simpatia către turci, cărora le-au și cerut să îi scape de marele voievod. Iar aceata nu a fost singura revoltă.

Printre altele, în istorie se consemnează și Bătălia de la Șelimbăr, dar și alte mici răscoale din diferite colțuri ale țării. Iar toate acestea pentru că țăranii își doreau să ca Mihai Viteazul să le facă dreptate și să le dea drepturile cuvenite înapoi.

”Mişcarea se întinde în toată ţara, unii cu căruţe, călări şi pe jos, pe drumuri cumplite, cu greutăţile de atunci străbat zile, poate chiar săptămâni până la scaunul domnesc de la Alba Iulia, cerând dreptate, o dreptate care pe atunci nu putea s-o înţeleagă nimeni”, mai preciza P.P. Panaitescu în ”Mihai Viteazul”.

Toate aceste decizii luate, răscoala și nu numai au ajuns într-un final să îi aducă și sfârșit acestuia. Să nu uităm că Mihai Viteazul, alături de Vlad Țepeș și de Constantin Brâncoveanu, este unul dintre domnitorii care a ajuns să fie ucis de oameni apropiați. În cazul său, un prieten i-a adus sfârșitul.