Mihai Viteazul, Horea, Cloșca și Crișan, declarați prin lege drept ”eroi ai națiunii române”. Motivație: ”Mihai Viteazul era deja un om împlinit material când a pornit campania unirii”

Un grup de parlamentari s-a gândit că Mihai Viteazul și Horea, Cloșca și Crișan au nevoie de o lege a Parlamentului prin care să fie declarați ”eroi și martiri ai națiunii române”. Pentru asta au fost depuse două proiecte de lege la Senat. În expunerile de motive ale celor două proiecte se spune că Mihai Viteazul era ”un om împlinit din punct de vedere material” când a început campania prin care a realizat Unirea, semn că ar fi fost un idealist. În ce îi privește pe cei trei lideri ai răsculaților ardeleni din 1784, inițiatorii susțin că și-au sacrificat viața pentru ”principiile țăranului român”.

”Principiile țăranului român”

Cele două proiecte au fost inițitate de fostul ministru pentru Românii de Pretutindeni din guvernul Dăncilă, Natalia Intotero, căreia i s-au alăturat drept coinițiatori alți șapte parlamentari PSD, precum și liderul de grup al deputaților PNL, Florin Roman.

Expunerile de motive ale legilor prin care liderii răscoalei țărănești de la 1784 și Mihai Viteazul urmează să primească ”patalamale” de eroi de la Parlament sunt semnate de Natalia Intotero.

”În momentul în care a pornit campania unirii, Mihai Viteazul era deja un om împlinit din punct de vedere material, fiind cel mai avut și puternic domnitor, politic și militar, din tot spațiul românesc. Acest element demonstrează că acțiunile sale au avut ca scop un ideal și principii motivate de întregirea poporului român sub o conducere autohtonă creștină și unitară (…) Propunem, prin prezenta motivare și proiectului de lege aferent, cu scopul de a sigila sentimentele deja imprimate în conștiința română, declararea voievodului Mihai Viteazul drept martir și erou al națiunii române, în semn de recunoaștere și respect pentru idealurile susținute și sacrificiul făcut”, se arată în expunerea de motive a proiectului prin care ziua de 27 mai urmează să fie dedicată celebrării voievodului.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Data este aleasă pentru faptul că pe 27 mai 1600 este consemnată într-un oficial calitatea lui Mihai Viteazul de conducător al celor trei țări românești.

Horea, Cloșca și Crișan vor fi sărbătoriți în ziua de 2 noiembrie a fiecărui an, pe 2 noiembrie 1784 izbucnind răscoala pe care au condus-o. ”Vasile „Horea” Nicula, Ion „Cloșca” Oargă și Gheorghe Crișan, executati la sfarșitul lui decembrie 1784, și-au sacrificat bunăstarea și, în final, viața, pentru principiile țăranului român din vremea aceea. Aceleași idealuri aveau să fie centrale, decenii mai târziu, în societatea românească”, scrie Natalia Intotero.

Proiectele au fost puse în dezbatere publică, urmând ca pe 3 mai intre în procedura legislativă a Senatului, prima Cameră sesizată.

Precedentul Avram Iancu

Moda conferirii titlului  de ”erou al națiunii” prin vot prin Parlament a fost inaugurată de către Crin Antonescu, inițiator al unei legi prin care Avram Iancu devenea primul ”beneficiar”. Procesul adoptării legii a durat mai mulți ani deoarece președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

”Recunoștința şi respectul pe care le impun o personalitate de amplitudinea celei a lui Avram Iancu nu pot fi convertite juridic, și cu atât mai puțin politic, în argumente de natură să impună şi să justifice instituirea unui regim juridic intuitu personae, consacrat prin lege întrucât, într-o asemenea situație, legea și-ar pierde rațiunea, ea fiind concepută nu pentru a fi aplicată unui număr nedeterminat de cazuri concrete, în funcţie de încadrarea lor în ipoteza normei, ci, de plano, într-un singur caz prestabilit fără echivoc”, argumenta Klaus Iohannis în cererea de reexaminare.

El atrăgea totodată atenția și asupra faptului că legea uzurpă atribuții ale președintelui. Astfel, Parlamentul are dreptul de a stabili prin lege titluri onorifice însă persoanele care le primesc pot fi desemnate, potrivit Constituției, doar de către șeful statului.

Obiecțiile președintelui au fost în zadar, legea fiind retrimisă la promulgare de către Parlament în aceeași formă, iar Iohannis nu a atacat legea la CCR.