Mii de femei în pericol din cauza teoriilor despre brățările electronice, în cazurile de violență domestică: „Am văzut în cazul Șoșoacă, live”. Ce spune Poliția Română

Peste 4.000 de femei din România aflate în situații de violență domestică au refuzat, doar în primele 6 luni ale anului trecut, să li se monteze hărțuitorilor, brățări electronice de monitorizare, dispozitive care le pot apăra de agresori. Cifra, confirmată chiar de Ministerul Afacerilor Interne, ridică o întrebare importantă: de ce refuză victimele un instrument de protecție, care face diferența între viață și moarte?

De ce refuză femeile care sunt victime ale violenței domestice monitorizarea electronică

Răspunsul, pe cât pare de incredibil, este că nici măcar statul român nu știe! Răspunsul mai nuanțat, însă, scoate la iveală câteva detalii care sunt aduse, via FANATIK, în atenția autorităților. În urma unei interpelări parlamentare, deputata Alina Gorghiu, care este președinta comisiei care abordează fenomenul violenței domestice, a primit un răspuns de la MAI, prin care instituția spune că în ultimul an au fost montate, cu succes, peste 5.000 de brățări de monitorizare, după ce au fost emise ordine de protecție.

În comunicarea făcută de deputată, aceasta precizează că nu ar exista „date statistice structurate privind situațiile în care victimele refuză montarea brățării electronice. Această lipsă de date nu permite o analiză aprofundată a cauzelor refuzului și nici identificarea celor mai eficiente soluții de sprijin pentru victime”. În acest context, Gorghiu cere o regândire a alocărilor bugetare pentru a combate violența domestică și o analizare aprofundată a motivelor pentru care femeile își pun viața în pericol. FANATIK vine cu câteva răspunsuri, iar la final, prezentăm și punctul de vedere al Poliției Române.

Centrul Filia: „O astfel de cercetare ar costa niște bani și știm că trăim într-o perioadă de austeritate”

Andreea Rusu, reprezentantă a organizației Centrul Filia, spune că, într-adevăr, o astfel de cercetare ar costa niște bani, însă există, totuși, câteva motive care trebuie analizate, dincolo de frica de agresor. Totul pornește, în realitate, de la lipsa de informații sau de la informațiile false care au circulat și circulă în continuare pe rețelele de socializare.

Digi24.ro

Fetiță de patru ani, în comă după ce ar fi fost bătută grav. Dosar penal pentru tentativă de omor

„Într-adevăr, în prezent, nu există astfel de statistici calitative care să ne ajute să înțelegem de ce multe dintre victimele violenței domestice refuză montarea brățărilor electronice. Din câte știm noi, Ministerul Afacerilor Interne are deja date cu privire la numărul victimelor care refuză montarea brățărilor. Cel mai simplu ar fi ca tot MAI să adauge o întrebare de clarificare prin care să afle exact motivele pentru care victimele refuză aceste brățări. Bineînțeles, o astfel de cercetare ar costa niște bani și știm că trăim într-o perioadă de austeritate și, niciodată, de fapt, atât violența împotriva femeilor și nici cercetarea nu a fost o prioritate pentru guvern. Din experiența noastră, supraviețuitoarele violenței nu știu ce înseamnă aceste brățări”, a declarat Andreea Rusu, în exclusivitate pentru FANATIK.

Digisport.ro

”Brutal”. Shakira a urcat pe scenă și ce a urmat face înconjurul lumii! Reacția artistei, ”de milioane”

Femeile care refuză brățările se tem că le urmăresc Serviciile sau că trebuie să dea sute de euro dacă se strică sistemul, dincolo de frica de agresor

Rusu ne mai spune că niciodată nu s-a făcut o campanie de informare prin care să se explice cum funcționează acest sistem și ce reprezintă el, de fapt. Motivele invocate de victime sunt, pe cât de absurde, pe atât de periculoase, din momente ce statul nu face suficiente eforturi pentru a le combate: „Din păcate, singurele tipuri de campanii au fost cele care se bazau pe informații false: de la discuții de tipul ‘trebuie să plătești câteva sute de euro dacă se strică sistemul’, lucru care poate să sperie.

Unele dintre victime au avut fel și fel de răspunsuri când au spus de ce le e teamă să se monteze brățările: de la acest motiv, cu privire la bani, de multe ori plecând poate și din dorința polițiștilor de a se asigura că respectivul dispozitiv e folosit conform și nu e tratat cu ușurință de agresor. Astfel de discuții se propagă foarte ușor în mentalul colectiv. Erau inclusiv discuții de tipul radiații, că e un sistem ciudat, că ne ascultă Serviciile, că o să știe mereu Poliția unde suntem, lucruri de acest tip”.

Reality-show-ul divorțului Dianei Șoșoacă a arătat ceva grav: „A fost prima dată când noi am văzut live felul în care funcționează acest sistem”

Andreea Rusu menționează că apreciază eforturile de comunicare ale Poliției Române din ultimul an, când au apărut tot mai multe cazuri de femicid, făcute în special pe rețelele de socializare, însă nu sunt suficiente.

Un caz extrem de mediatizat a fost cel al Dianei Șoșoacă în care, în ciuda circului despărțirii de fostul soț, Silvestru, împotriva căruia a cerut ordin de protecție, a avut o utilitate, căci toată lumea a văzut, pentru prima oară, în direct pe TikTok și Facebook, care sunt lacunele acestui sistem de monitorizare, căci există și situații în care, din varii motive, nu funcționează.

„Mai sunt situații povestite de colegele din teritoriu în care durează foarte mult să fie montată o brățară electronică. Fie nu se află foarte aproape de raza secției de poliție, fie că sunt probleme de soft. Vă amintesc un caz public cu Diana Șoșoacă și fostul ei soț când i s-a montat o brățară electronică și, mă rog, a fost prima dată când noi am văzut live felul în care funcționează acest sistem.

A fost, dincolo de stilul caracteristic al doamnei, un lucru util când a ieșit din secție, în București, că abia a treia brățară a funcționat și a putut să fie montată. Știm cazuri și în Brașov ori în alte orașe din țară. E adevărat că e un sistem relativ nou și e firesc să se întâmple situații în care nu funcționează din prima. Eu mă întreb dacă Ministerul de Interne analizează în vreun fel asta, dacă iau în calcul să funcționeze mai bine peste o lună, un an, cinci ani”, a adăugat Andreea Rusu, pentru FANATIK.

Totodată, reprezentanta Centrului Filia ne-a mai semnalat și faptul că, în continuare, nu există destui polițiști formați pe cazurile de violență domestică, iar în mediul rural, acest subiect lipsește cu desăvârșire. Menționăm că brățările sunt montate, în general, pe mâinile sau picioarele agresorilor, iar victimele trebuie să poarte în permanență un dispozitiv, mai mic decât un telefon, care semnalează atunci când infractorul nu respectă distanța la care trebuie să stea față de persoana care a cerut ordinul de protecție.

Poliția Română confirmă temerile victimelor

Poliția Română a oferit un punct de vedere, în exclusivitate pentru FANATIK, făcând lumină cu privire la felul în care a abordat subiectul prezentat pe larg. Georgian Drăgan, directorul de cabinet al șefului Poliției Române, a confirmat toate motivele expuse mai sus pentru care femeile agresate refuză monitorizarea electronică, invocând în special teama că ar putea fi urmărite.

„Noi am avut studii efectuate la nivelul Poliției Române, prin Institutul Național de Cercetare și Prevenție a Criminalității și am și derulat campanii de informare cu privire la acest aspect, începând din anii trecuți. Din datele noastre, a reieșit faptul că mare parte dintre femei au refuzat montarea unei brățări electronice agresorilor, acel sistem SIME, prin prisma faptului că se gândeau că vor fi urmărite tot timpul și vor fi monitorizate. Le-am explicat foarte clar, la diferite întâlniri, că nu este așa. Inclusiv anul acesta avem în planul de comunicare pentru a crește numărul persoanelor, femeilor, în principal, care acceptă monitorizarea electronică. Chiar anul trecut am observat o creștere de 18% a acceptării. Sigur că vom face și mai mult la capitolul informație și prevenire, dialogăm constant și cu ONG-urile, cu Centrul Filia, de exemplu, chiar colaborăm foarte bine”, ne-a spus Drăgan, angajat în cadrul Poliției.

„Vrem să creștem numărul de efective și pentru acest fenomen”

Totodată, acesta a lămurit și care este situația polițiștilor specializați pe combaterea infracțiunii de violență domestică, date fiind plângerile venite din zona ONG-urilor, precum Centrul Filia. Poliția, spune Drăgan, își propune să crească în continuare numărul de agenți care să se ocupe de astfel de infracțiuni și, de la an la an, se fac progrese în acest sens.

„La nivel național, avem mai multe funcții. Atunci când a fost încadrat acest proiect (n. red.: de combatere a violenței domestice) în Poliția Română s-au alocat funcții la toate inspectoratele de poliție din țară și la Capitală. Sunt și trebuie să fie polițiști care să urmărească aceste brățări, nu în sensul de a urmări victima, ci trebuie să urmărească televizoarele pe care apar alertele când agresorul se apropie de victimă.

Au fost alocate funcții suplimentare pentru acest domeniu, în trei etape: SIME a fost implementat în prima etapă în Capitală și alte câteva județe: Vrancea, Mureș și Iași, apoi restul județelor, iar în ultima etapă în toate județele. Au fost repartizați polițiști de la Câmpina și Cluj. Sunt undeva la 1.200 de agenți, unii repartizați pe violență domestică, alții pe alte structuri. Vrem să creștem numărul de efective și pentru acest fenomen”, a completat Drăgan, pentru FANATIK.

Câte pachete de monitorizare electronică a cumpărat Poliția Română

La nivelul Poliției, în acest moment, din informațiile aflate de FANATIK direct de la sursă, există 13.316 kit-uri de monitorizare electronică: 5.416 pe violență domestică, 6.370 pentru control judiciar, iar 1.530 pentru arestul la domiciliu: „Vă dau un caz pur ipotetic. Se pot lua brățări de la controlul judiciar, unde sunt 6.300, și se pot monta pentru violență domestică, deoarece sistemul e același”.

Cum funcționează, de fapt, monitorizarea electronică

În final, reprezentantul Poliției ne spune și cum funcționează acest sistem de monitorizare: „Dacă agresorul se apropie de victimă, aparte alerta în dispecerat. Victima e contactată pentru a i se da niște recomandări: să închidă ușa etc. În același timp, nu doar stăm pe telefon, echipajele pleacă deja către victimă și, bineînțeles, către autor. Rolul telefonului e multiplu: când agresorul se apropie de victimă, victima primește imediat alertă pe telefon, ca la RO-Alert”.