Miliardarul american Ronald Lauder este cunoscut mai ales drept moştenitorul imperiului cosmeticelor creat de mama sa, Estee Lauder. Puţini ştiu însă că a fost coleg de clasă cu Donald Trump la Wharton School of Business, este un prieten apropiat al acestuia şi a făcut o serie de investiții în Groenlanda, insula atât de râvnită acum de liderul de la Casa Albă.
O anchetă a ziarului danez Politiken indică un tipar al Casei Albe în care manevrele geopolitice, precum cele din Venezuela sau Groenlanda, coincid cu investiții private ale prietenilor și donatorilor lui Trump. Pe lângă tensiunile diplomatice și interesele financiare, sunt menționate și suspiciuni privind încercările Kremlinului de a influența deciziile președintelui american.
Ronald Lauder este recunoscut pentru donațiile sale către candidații conservatori, iar în ultimii ani i-a donat cel puțin un milion de dolari actualului lider american. Potrivit lui John Bolton, consilierul pentru securitate națională al lui Trump în primul mandat, Lauder a fost cel care i-a sugerat președintelui ideea de a cumpăra Groenlanda. „Am aflat că propunerea a venit de la Lauder. Trump mi-a spus prima dată despre ea în 2019”, a spus Bolton.
Declaraţia confirmă dezvăluirile jurnaliștilor Peter Baker (The New York Times) și Susan Glasser (The New Yorker), care afirmau în cartea lor „The Divider”, publicată în 2022, că „un prieten foarte bogat” a fost cel care i-a sugerat lui Trump să preia insula.
De altfel, Lauder a folosit o mică parte din averea sa pentru a cumpăra acțiuni la două companii groenlandeze. Una dintre ele, Greenland Water Bank, are o licență pentru a îmbutelia apă minerală de la Lyngmarkskilden, în vârful sudic al insulei Disko, apă care este vândută în Groenlanda sub marca Imivik. Planurile sale sunt de a introduce apa din Groenlanda pe piaţa globală a produselor de lux, după cum spune Sven Hardenberg, cel care i-a vândut lui Ronald Lauder partea sa de acţiuni. „Când au testat-o, concluzia a fost că apa noastră era cea mai bună din lume”, a spus el.
Totuşi, investiția miliardarului american nu a fost oficializată și nu apare în documentele disponibile publicului. Dimpotrivă, Greenland Development Partners, așa cum se autointitulează grupul de investitori, și-a înregistrat adresa în statul Delaware, care are legi de înregistrare foarte opace și găzduiește sediile a numeroase companii care nu doresc să atragă atenţia publică asupra afacerilor lor.
Politiken mai scrie că grupul lui Ronad Lauder și-a exprimat interesul de a licita pentru construirea unei centrale hidroelectrice pe cel mai mare lac din Groenlanda, Tasersiaq, pentru a furniza energie unei topitorii de aluminiu.
Cât despre relaţia sa cu Trump, Lauder l-a apărat public pe preşedinte într-un editorial din New York Post, în februarie 2025, numindu-i „înguşti la minte” pe cei care criticau poziţia lui Donald Trump faţă de Groenlanda. „Conceptul lui Trump despre Groenlanda nu a fost niciodată absurd, a fost strategic. Groenlanda ar putea deveni următoarea frontieră a Americii”, a scris el, folosind un termen care datează din secolul XIX, când guvernul american și coloniștii au preluat controlul asupra a ceea ce numeau Vestul Sălbatic.
Corriere della Serra speculează că însuşi Ranald Lauder ar fi putut fi influenţat cu privire la Groenlanda. „Faptul că Lauder, în calitatea sa de președinte al Congresului Evreiesc Mondial, s-a întâlnit cu Vladimir Putin de două ori la Kremlin – în 2016 și în martie 2019 – alimentează suspiciunile că liderul rus l-a influențat pe miliardar să-i concentreze atenția lui Trump asupra Groenlandei”, scriu jurnaliştii italieni.
Această apreciere vine în contextul în care s-a dezvăluit că Fiona Hill, fost membru al Consiliului de Securitate Națională, a depus mărturie în fața Congresului că Rusia a propus în 2019 un schimb de sfere de influență cu SUA. Potrivit acesteia, Moscova îi oferea Casei Albe mână liberă în Venezuela, în schimbul aceluiași statut al Rusiei în Ucraina.