Miliarde de lei rătăcite sub conducerea PSD. Cum a rămas Ministerul Economiei fără evidența banilor virați companiilor de stat

Radu Oprea și-a dat demisia luni din funcția de de secretar general al Guvernului, una dintre pozițiile cheie din aparatul administrativ al statului. Anterior acestei funcții, Radu Oprea a condus Ministerul Economiei, ministerul care are în administrare un număr important de companii de stat (practic, fără companiile din transporturi și energie). Concret, acesta a condus MEAT în perioada iunie 2023 – decembrie 2024. Un control recent al Curții de Conturi la Ministerul Economiei, ce a vizat anii 2023-2024, a scos la iveală mai multe nereguli, iar cea mai șocantă pare a fi lipsa unor acte care să justifice miliardele de lei virate către companiile de stat.

Sute de milioane de lei către companiile de stat, plătite fără niciun act

Criza politică în care se găsește România acum este corelată cu reforma companiilor de stat anunțată de Guvernul Bolojan. Zilele trecute, premierul a făcut pași concreți în a opri afacerile „băieților deștepți” din energie încercând să schimbe modul în care Transelectrica, companie aflată în subordinea SGG-ului, acordă avizele pentru proiectele energetice. În plus, Oana Gheorghiu, consiliera premierului Bolojan, cea care se ocupă cu politica de reformă a companiilor de stat a devenit una din țintele principale pentru AUR, dar și PSD.

Demisia lui Radu Oprea de la conducerea SGG-ului vine chiar în ziua în care PSD și AUR au anunțat o alianță pentru susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Motivele invocate de ambele partide nu sunt foarte clare. PSD, prin vocea președintelui Sorin Grindeanu, a susținut că „Guvernul Bolojan face rău românilor”, iar liderul AUR, George Simion, a invocat dorința Executivului de a privatiza alte companii de stat și de a vinde din activele deținute (acțiunile companiilor cotate la bursă).

FANATIK a scris recent despre un aspect spectaculos scos la iveală de auditul Curții de Conturi la Ministerul Economiei, și anume faptul că angajații companiilor din apărare, care erau plătiți de la bugetul de stat pentru că nu aveau comenzi, punctau în fapt ore suplimentare. Mai mult, erau plătiți din Fondul de rezervă nu doar specialiștii din industria de apărare, dar și angajații de la contabilitate sau HR. Dincolo de aspectul șocant al acestei scheme, suma implicată a fost de doar câteva sute de mii de lei, pe un scurt eșantion, însă raportul Curții vorbește de nereguli de sute de milioane de lei.

Digi24.ro

De ce nu poate elita de la Kremlin să-l înlăture de la putere pe Putin și ce poate face Occidentul ca să grăbească prăbușirea regimului

Mai exact, în două pasaje scurte, raportul Curții de Conturi identifică faptul că în perioada audiată, când Ministerul Economiei a fost sub conducerea PSD, întâi Florin Spătaru și apoi Radu Oprea, a virat peste 1,7 miliarde de lei, bani pentru capitalizarea companiilor de stat, bani pentru care însă la minister nu există niciun act justificativ.

Digisport.ro

FOTO Venezuela, fiica unui uriaș campion, s-a căsătorit la 16 ani. Ce vârstă are mirele + Reacția părinților: ”E evident”

Cum a pierdut Ministerul Economiei miliardele virate către companiile de stat

Concret, raportul Curții de Conturi menționează că s-a înregistrat o singură sumă globală de peste 1,75 miliarde lei pentru majorarea valorii acțiunilor statului, fără a se face înregistrări individuale pentru fiecare societate beneficiară și fără mecanisme clare de control. Auditorii Curții spun că ministerul a făcut o greșeală uriașă de „gestiune de tip grămadă”. Nu este neapărat vorba că banii au dispărut fizic (deși fără acte nu poți fi sigur), ci că nu există o evidență clară despre unde s-au dus și ce a primit statul în schimb.

„În fapt, în evidența contabilă, la data de 31.12.2024, a fost efectuată o singură înregistrare pentru majorarea valorii acțiunilor deținute de MEAT la societăți comerciale la care este acționar, în sumă de 1.757.828.068 lei, în baza unei situații transmisă de direcția de specialitate (Direcția Administrarea Participațiilor Statului), fără a exista alte mecanisme de control asupra sumelor prezentate în această situație și fără a fi efectuate înregistrări analitice, pentru fiecare societate la care s-a majorat capitalul social cu sume alocate de la bugetul statului”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Ceea ce spune Curtea în limbaj contabil este că Ministerul Economiei, care are în portofoliu, 20- 30 de companii, nu are în evidență faptul că pentru firma A a virat 200 de milioane, pentru firma B a dat alte 100 de milioane și tot așa. Ministerul a scris doar că a dat 1,7 miliarde la niște firme. Practic, ministerul a băgat toată suma într-un singur cont contabil general. Ei nu pot spune oficial, din contabilitate, câți bani s-au dus la Fabrica de Arme Cugir, câți la Romarm sau la altele.

Apoi, raportul Curții spune că cineva de la Direcția de Participații a statului a trimis o foaie (o situație) pe care scria cifra de 1,7 miliarde, iar contabilitatea a crezut-o pe cuvânt și a înregistrat-o. Adică nu a existat niciun filtru de control la nivelul ministerului, nimeni nu a verificat dacă acele sume chiar corespund cu realitatea, dacă firmele respective chiar au emis acțiuni noi sau dacă documentele legale (hotărârile de guvern, actele constitutive) susțin cifra respectivă.

Atunci când statul finanțează una sau mai multe companii pe care le deține, el trebuie să primească acțiuni la aceste companii. Fără înregistrări cu privire la fondurile care au mers la aceste companii, MEAT nu are o evidență contabilă corectă a acțiunilor pe care le deține. Dacă mâine o firmă vrea să dea dividende, ministerul s-ar putea să nu știe exact ce procent deține, pentru că actele lor sunt „în aer”.

Milioane de lei în conturile ministerului, fără niciun act

Curtea de Conturi spune că Ministerul Economiei a administrat miliarde de lei precum fondul de rulment de la o scară de bloc, fără să aibă o listă clară cu „cine, cât și pentru ce”. Cele aproape 50 de pagini ale raportului descriu un haos administrativ fără să aibă o listă clară cu „cine, cât și pentru ce”. De altfel, Curtea își justifică „opinia contrară” – practic poziția critică față de autoritatea audiată – arătând că nu poate avea o imagine reală și fidelă a poziției financiare în condițiile în care ministerul nu are niciun document care să justifice circa 120 milioane lei din conturi.

Auditorii spun că procesul de control a fost limitat pentru că Ministerul Economiei nu a prezentat documente pentru operațiunile financiare identificate de către specialiștii Curții de Conturi. „Pe parcursul misiunii de audit, echipa s-a confruntat cu limitarea ariei de cuprindere a auditului, limitare cu impact în auditarea unor indicatori din situațiile financiare consolidate ale MEAT, din cauza neprezentării anumitor documente aferente tuturor elementelor cuprinse în eșantion la nivelul MEAT – aparat propriu”, se arată în documentul citat.

Curtea de Conturi folosește termenul „limitarea ariei de cuprindere”, însă acesta pare a fi doar un mod politicos de a spune că nu a avut ce să verifice pentru că evidența de la Ministerul Economiei era praf.

Conturile Ministerului, o enigmă și pentru angajați

Raportul spune că pentru „creanțe necurente” (adică bani pe care ministerul trebuie să îi primească de la terți pe termen lung), auditorii au ales un eșantion de control. Surpriza: Ministerul Economiei nu a putut prezenta acte pentru niciun element din acel eșantion. Este ca și cum cineva spune că are de recuperat 60 de milioane de lei de la diverși oameni, dar nu mai are niciun contract, nicio factură și nicio dovadă că acei oameni îi datorează banii. Practic, există riscul ca acești bani să nu mai poată fi recuperați niciodată.

În ceea ce privește „activele necorporale” – probabil softuri, licențe – auditorii au verificat 10 elemente, însă pentru 5 dintre ele nu s-a găsit niciun document justificativ. Adică Ministerul a plătit peste 10 milioane de lei pe „ceva” (probabil licențe softuri), dar nu poate demonstra ce a cumpărat, dacă acele produse există sau dacă sunt folosite.

În ceea ce privește Contul 473 („operații în curs de clarificare”), Curtea de Conturi spune că ministerul nici măcar nu a putut spune din ce este format soldul acestui cont. Adică sunt bani care stau acolo „la clarificat”, dar nimeni nu mai știe ce reprezintă. În cazul Contului 448 (Datorii și creanțe cu bugetul), din 56 de milioane de lei, pentru 52 de milioane (adică 93%) Ministerul a recunoscut că „nu se cunoaște componența”. Cu alte cuvinte, ministerul are o datorie/creanță uriașă față de bugetul statului, dar habar nu are către cine, pentru ce sau de când. Vorbim de un haos total în evidența datoriilor.