Romgaz a finalizat una dintre cele mai mari operațiuni de capitalizare din istoria sa recentă, mărind capitalul subsidiarei Romgaz Black Sea Limited cu 800 de milioane de dolari. Mișcarea, operată prin paradisul fiscal Bahamas, este „motorul” financiar care permite începerea forajului efectiv în perimetrul Neptun Deep. Raportul financiar pe 2025, consultat de FANATIK, arată că acești bani s-au transformat deja în active și lucrări de foraj.
La finalul lunii aprilie, Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Romgaz, una dintre cele mai mari companii din Energie deținute de statul român, urmează să oficializeze o investiție de 800 de milioane de dolari pentru exploatarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. În mod paradoxal, acești bani merg însă către un birou din Bahamas, paradisul fiscal unde este înregistrată compania prin care statul român participă la proiectul Neptun Deep.
„Adunarea Generală Extraordinară a S.N.G.N. ROMGAZ S.A. este de acord cu modificarea Statutului ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, respectiv majorarea capitalului autorizat al ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, de la suma de 1.600.000.000 USD la suma de 2.400.000.000 USD”, se arată în proiectul de hotărâre ce urmează să fie adoptată în cadrul AGEA din data de 30 aprilie.
Romgaz Black Sea Limited este firma prin care statul român, prin intermediul Romgaz, a cumpărat participația ExxonMobil în proiectul de gaze din Marea Neagră (Neptun Deep). De ce în Bahamas? Romgaz nu a înființat această firmă acolo, ci a cumpărat-o gata înregistrată de la americanii de la Exxon. Exxon folosise o structură de tip Bahamas pentru acest proiect de zeci de ani. Cel mai probabil Romgaz a păstrat sediul acolo pentru a nu bloca juridic licențele de exploatare a gazelor care erau deja emise pe acea entitate.
Din acest document aflăm că Romgaz majorează capitalul social cu 800 de milioane de dolari al firmei Romgaz Black Sea Limited, unde este asociat unic. Banii reprezintă o necesitate pentru investițiile din Neptun Deep. De altfel, estimările oficiale au avansat suma de patru miliarde de dolari pentru derularea acestui proiect, adică banii necesari pentru platforme, foraje, conducte, etc., într-un proiect ce ar trebui să aducă venituri din impozite de peste 20 de miliarde de dolari pentru statul român în următorii zece ani.
Astfel, Romgaz „bagă” acești bani în firma din Bahamas pentru ca aceasta să aibă cu ce să plătească lucrările de extracție a gazelor. Practic, capitalul social este transformat în tuburi de oțel, sonde și tehnologie pe fundul mării.
De altfel, Romgaz a semnat mai multe contracte cu marii contractori internaționali pentru exploatarea rezervelor din Neptun Deep, iar cele 800 de milioane de euro reprezintă practic o garanție că aceste plăți vor putea fi efectuate. Spre exemplu, în vara anului 2023, a fost semnat un mega-contract de 1,6 miliarde euro cu italienii de la Saipem. Compania construiește platforma de exploatare, conductele submarine care vor aduce gazul la țărm și infrastructura de măsurare. Tot în 2023 a fost semnat și contractul cu americanii de la Halliburton. Ei furnizează tehnologia și echipamentele pentru forarea sondelor de mare adâncime.
Practic, toate operațiunile financiare privind exploatarea de la Neptun Deep ce țin de Romgaz se vor desfășura prin intermediul companiei din Bahamas. Fiscal însă, compania va funcționa în România, aici urmând să-i fie oprite redevențele și impozitul pe profit, plus impozitul pe venituri suplimentare (celebra taxă pe „windfall profit” din Marea Neagră).
Pe de altă parte, profitul net generat de această companie va ajunge întâi în conturile subsidiarei din Bahamas. Pentru ca banii să ajungă în bugetul de stat al României, ei trebuie să plece ca dividende din Bahamas către Romgaz SA (București) și apoi către Ministerul Energiei.
Exploatarea rezervelor din Marea Neagră ar trebui să înceapă în 2027. Estimarea inițială a fost că primele gaze din Neptun Deep vor fi extrase și transportate prin gazoductul Tuzla-Podișor începând din toamna anului 2027, însă Ministerul Energiei a sugerat chiar că lucrările merg mai repede decât graficul și termenul ar putea fi devansat în prima jumătate a lui 2027. Practic, în momentul în care subsidiara Romgaz va începe să genereze venituri de pe urma gazelor extrase va trebui observat ce salarii plătește și ce alte cheltuieli va avea compania din Bahamas. Fiind vorba de un paradis fiscal, controlul autorităților române (spre exemplu Curtea de Conturi) va fi mult mai redus.
Raportul financiar pe anul 2025, ce urmează să fie aprobat în cadrul AGEA din 30 aprilie, arată că banii pe care Romgaz i-a direcționat către firma sa din Bahamas nu au rămas în conturi, ci s-au transformat deja în utilaje și tehnologie. Datele financiare arată că valoarea echipamentelor și a lucrărilor de foraj deținute de companie a crescut spectaculos într-un singur an, cu peste 3,3 miliarde de lei. Această sumă uriașă reprezintă practic contravaloarea platformelor și a sondelor care se construiesc acum în largul Mării Negre.
Documentul detaliază și modul în care Romgaz finanțează investiția de la Neptun Deep. Este vorba de un program de obligațiuni de 1,5 miliarde de euro din care, până acum, compania a tras două tranșe de câte 500 de milioane de euro fiecare. (Prima tranșă – Octombrie 2024: 500 mil. EUR cu dobândă de 4,75%. A doua tranșă – Noiembrie 2025: 500 mil. EUR cu dobândă de 4,625%).
Romgaz a emis a doua tranșă de 500 mil. EUR în noiembrie 2025, exact în perioada în care se pregătea majorarea de capital de 800 mil. USD pentru firma din Bahamas. Practic, a luat banii de la investitorii de pe bursele din Luxemburg și București și i-a trimis direct în Marea Neagră. Acest împrumut nu este gratis. În 2025, Romgaz a plătit deja 116 milioane de lei doar pe post de dobândă (cupoane) către cei care au cumpărat obligațiunile. La final de an, mai avea de plătit încă 142 milioane de lei.
Romgaz a încheiat anul cu un profit net de 3,3 miliarde lei, plătind un impozit pe profit de peste 500 milioane lei. Totuși, deși statul în mod obișnuit ia peste 90% din profitul marilor companii din energie, anul trecut se pare că a făcut o excepție pentru ca Romgaz să aibă bani pentru investiția de la Neptun Deep. Potrivit Notei 19 din raportul financiar, rezerva destinată investițiilor a explodat la peste 4,2 miliarde de lei – o creștere cu 2,2 miliarde față de anul 2024. Această sumă reprezintă practic dividendele pe care Guvernul a acceptat să nu le încaseze, oferind astfel companiei de stat oxigenul financiar necesar pentru a acoperi costurile uriașe de foraj din Marea Neagră, fără a depinde exclusiv de creditele bancare.
Deși autoritățile de la București privesc exploatarea de la Neptun Deep ca pe o gură de oxigen în contextul crizei energetice provocate de războiul din Iran, raportul Romgaz avertizează că războiul din Orient ar putea arunca în aer costurile privind exploatarea gazului din Marea Neagră.
„Având în vedere tensiunile geopolitice ca urmare a izbucnirii războiului din Iran, s-a înregistrat o creștere a volatilității piețelor financiare și o presiune asupra deprecierii cursului de schimb. Se estimează că aceste evenimente ar putea afecta activitățile din diverse sectoare ale economiei și ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor energiei în Europa și la un risc crescut de perturbări în lanțul de aprovizionare”, se arată în raportul citat.
Cu alte cuvinte, în condițiile în care majoritatea echipamentelor pentru Marea Neagră (platforme, senzori de foraj, conducte) vin din import, dacă rutele maritime sunt afectate sau dacă producția acestor piese în alte părți ale lumii devine mai scumpă din cauza energiei, cele 800 de milioane de dolari injectate în capitalul firmei din Bahamas s-ar putea dovedi insuficiente.
În plus, raportul menționează o „presiune asupra deprecierii cursului de schimb”. Concret, compania are venituri în lei, însă se împrumută în Euro (obligațiunile de 1 miliard EUR) și investește în Dolari (majorarea de capital de 800 mil. USD în Bahamas). Dacă leul slăbește în fața acestor valute din cauza crizei din Iran, datoria Romgaz crește automat „din pix”, fără ca firma să fi cheltuit un leu în plus. Deja în 2025, compania a pierdut 65 de milioane de lei doar din diferențe de curs.
Un punct pozitiv subliniat în raport este că Romgaz nu are afaceri directe în Iran sau cu parteneri cheie din acea zonă. Acest lucru înseamnă că nu există riscul ca un furnizor din regiune să oprească livrările sau ca un client din regiune să nu își plătească facturile. Problema Romgaz este una globală (prețul energiei și al transportului), nu una localizată. Romgaz spune totuși că situație rămâne una imprevizibilă.
„Grupul nu are expuneri directe față de părți afiliate și/sau clienți sau furnizori cheie din regiune. Grupul consideră aceste evenimente ca fiind evenimente ulterioare perioadei de raportare care nu generează ajustări, al căror efect cantitativ nu poate fi estimat în prezent cu un grad suficient de încredere”, se mai arată în documentul citat.