Milioane de oameni, uciși în fiecare an de temperaturile extreme. Românii sunt printre cei mai vulnerabili europeni

Potrivit unui studiu realizat în comun de către cercetători americani, canadieni și chinezi, în anul 2019 au fost 356.000 de decese cauzate indirect de către căldură, la care se adaugă 1,3 milioane provocate de temperaturile foarte scăzute.

Cifrele au fost calculate în funcție de variațiile mortalității la anumite boli la persoanele expuse la temperaturi fie foarte scăzute, fie foarte ridicate. Deși studiul publicat în The Lancet arată că frigul provoacă mai multe decese, tendința din ultimele decenii este ca ritmul în care crește numărul morților asociat caniculei este mai mare. Din 1990 decesele asociate temperaturilor scăzute au crescut cu 31%, pe când cele care sunt atribuit perioadelor de caniculă au crescut cu 74%.

La scara Europei, România este într-o zonă de risc atât din punct de vedere al temperaturilor foarte ridicate, cât și celor scăzute, în aceeași situație fiind mai multe țări din sud-estul Europei.

România este vulnerabilă și la caniculă și la ger

Cifrele au fost stabilite prin studierea cauzelor și circumstanțelor unui număr de 64,9 milioane de morți din nouă țări (Africa de Sud, Brazilia, Chile, China, Columbia, Mexic, Noua Zeelandă și Statele Unite ale Americii), care cuprind 29% din populația lumii, iar variațiile de temperatură sunt foarte mari. În baza acestor date și a altor variabile, datele au fost extrapolate pentru celelalte țări.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Studiul a identificat mai multe cauze ale deceselor pentru care există variații în funcție de temperatură: cardiopatie ischemică, atac cerebral, hipertensiune, cardiomiopatie și miocardită, diabet, afecțiunile cronice ale rinichilor, infecții respiratorii, boala pulmonară obstructivă cronică, înecul, răni provocate în diverse accidente, provocate de animale sau pe căile de transport. De asemenea, au fost luate în calcul și omuciderile și sinuciderile, întrucât și pentru acestea s-au observat variații ale incidenței în condiții de temperatură extremă.

Pentru România, numărul de decese care au cauzele de mai sus și survin pe fondul caniculei este estimat între 91 și 160 la 100.000. În Europa, doar Bulgaria, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, Ungaria și Ucraina mai sunt în aceeași categorie. Același grup de țări, la care se adaugă Muntenegru, Albania, Belarus și Bosnia-Herțegovina, sunt cele mai vulnerabile și la temperaturile scăzute, cu rată a deceselor atribuite frigului cuprinse între 680 și 1500 la 100.000 de locuitori.

Deși aceste țări nu sunt printre cele mai friguroase de pe continnentul nostru, riscul mortalității este mai mare decât în Rusia sau Canada.

Efectele devastatoare ale caniculei

Pe de altă parte, cercetătorii care au elaborat studiul atrag atenția că riscul este legat în primul rând de temperaturile ridicate, pe fondul estimărilor pesimiste legate de evoluția temperaturilor la nivel global.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

Condițiile ambientale călduroase și stresul asociat poate duce la creșterea mortalității și morbidității, precum și la apariția unor efecte adverse în timpul sarcinii la femei și să afecteze sănătatea mentală. Stresul provocat de căldura mare poate reduce capacitatea de muncă fizică și performanțele motorii și cognitive cu consecințe asupra productivității și să crească riscul de boli profesionale. Aproape jumătate din populația globală și mai bine de un miliard de angajați sunt expuși la episoade de caniculă, iar dintre angajații expuși circa au treime suferă de efecte negative asupra sănătății.

„Deși există indicii privind adaptarea la creșterea temperaturilor în țările bogate, proiecțiile legate de un viitor mai călduros sugerează că fără investiții în cercetare și acțiuni de management al riscului, morbiditatea și mortalitatea legată de căldură va crește”, se arată în studiul citat.

Autorii susțin că utilizarea pe scară largă a aerului condiționat nu este o soluție pe termen lung. „Este o soluție nesustenabilă pentru căldura extremă, contribuind la poluarea aerului, la emisiile cu efect de seră și intensifică efectul de insulă de căldură în mediul urban. În plus, nu-și permit aerul condiționat tocmai oamenii care sunt cel mai expuși la riscul de căldură extremă, fapt care adâncește inegalitatea și îi pedepsește pe cei care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice”, se spune în studiu.

Problemele utilizării aerului condiționat

Pe viitor, ar fi mai oportună utilizarea de soluții individuale la această problemă, precum ventilatoarele pe baterii care să fie accesibile unei pături cât mai largi a populației. Ar trebui utilizate reguli diferite pentru combaterea efectelor căldurii, în funcție medii diferite: azile de bătrâni, loc de muncă, școli, competiții sportive etc.

Utilizarea aerului condiționat pe scară largă pune o presiune mare asupra rețelei de energiei electrice care poate ceda, lăsând categoriile vulnerabile la căldură fără soluții de asigurare a confortului termic. Două pene de curent din Pakistan (2015) și Australia (2018) au dus la o creștere a mortalității cu 50% la bolile pentru care căldura este un risc suplimentar.

„Un climat mai călduros după ce la o utilizare mai mare a aerului condiționat care, la rândul său, contribuie la încălzirea climei, în funcție de sursa de generare a electricității”, se spune în seria de articole publicate în The Lancet. Potrivit unor estimări, în 2019, utilizarea aerului condiționat ar fi dus la eliberarea în atmosferă a unui miliard de tone de dioxid de carbon, ceea ce reprezintă 3% din emisiile de CO2 rezultate din producerea de energie.