Militărie generalizată de Ziua Drapelului Național: amendă dacă nu pupi steagul, copiii vor fi aduși din vacanță la școală

Ziua Drapelului Național este sărbătorită în România pe 26 iunie, începând din anul 1998, însă pe viitor această zi ar urma să fie sărbătorită cu mai mult fast. Generalul Mircia Chelaru, fost șef al Statului Major General, actualmente deputat AUR, a depus un proiect de lege prin care ceremoniile sunt considerabil extinse ca proporții, iar nerespectarea regulilor se va lăsa cu amenzi considerabile, iar în anumite circumstanțe chiar cu dosar penal.

Drapelul va fi ținut o noapte în biserică și apoi sfințit

Formația de ofițer de carieră a lui Chelaru transpare din întregul proiect de lege, apucăturile cazone fiind extinse asupra unor categorii largi de oameni care nu au nicio legătură cu armata. Preoților li se impune când să țină slujbe și ce să spună în timpul lor, elevii sunt aduși din vacanță la școală, diplomații trebuie să ridice catarge în ambasade, televiziunilor li se reglementează programul, oficialităților locale unde să stea la ceremonii, într-o zi în care  asupra României se abate milităria în plină forță, bieții civili riscând să fie cocoșați cu amenzi, dacă nu se conformează întocmai și la timp regulilor.

Generalul Chelaru este nemulțumit de faptul că ceremoniile legate de Ziua Drapelului au căpătat un caracter aproape exclusiv militar, cu implicare minimă sau inexistentă a autorităților locale. El precizează în expunerea de motive că a ordonat comandanților de garnizoană din municipiile reședință de județ, în anul 2000, pe vremea când era șef al Statului Major General, să facă demersuri pe lângă primării ca acestea să desemneze în orașe câte o „Piață a Tricolorului”, în care să aibă loc ceremoniile în ziua de 26 iunie.

Reacțiile autorităților locale nu au fost pe placul generalului care le acuză de superficialitate și neglijență, iar în unele cazuri chiar de ostilitate, motiv pentru care reglementările pe care le propune sunt mult mai stricte. În primul rând, în fiecare ambasadă și consulat va trebui stabilit un loc pentru înălțarea unui catarg, care va trebui apoi aprobat de Ministerul de Externe. Drapelul național va fi înălțat în fiecare zi de 26 iunie, în acordurile imnului, după care va avea loc obligatoriu o conferință „de semnificație”.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

În țară, posturile radio-TV, indiferent dacă sunt publice sau private, vor trebui să aloce cel puțin 30 de minute pentru emisiuni cu temă specifică acestei zile, asta dacă nu vor o amendă de la 10.000 la 20.000 de lei . Însă marea bătaie de cap va fi pentru autoritățile locale. Orașele reședință de județ vor fi obligate să desemneze o „Piață a Tricolorului” în care să fie obligatoriu amplasat un catarg de 30 de metri înălțime. Drapelul care va fi arborat va trebuie să fie de dimensiunile 3×2 metri, iar dacă nu va fi schimbat atunci când se decolorează, amenda pentru cei responsabili va fi de la 1.000 la 2.500 de lei.

„Drapelul Naţional al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unităţi militare sau într-o biserică cu tradiţii şi semnificaţii istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea “Pieţei Tricolorului”. Drapelul Naţional al României rămâne pe timpul nopţii în biserica în care a fost depus. În dimineaţa zilei de 26 iunie se săvârşeşte slujba oficială de sfinţire a drapelului. Drapelul Naţional al României se înalţă în ziua de 26 iunie şi rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezenţa comandantului gărzii de onoare şi a unui trompet, pe semnalul “STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit şi preluat de garda drapelului”, prevede proiectul de lege.

Coadă ca la moaște pentru pupat steagul

Dacă aceste reguli nu sunt respectate amenda este de 10.000 la 30.000 de lei. Apoi ceremonia este detaliată pe larg, pentru notabilitățile locale, a căror prezență este obligatorie, și preotul oficiant fiind prevăzute instrucțiuni clare și stricte, ca unor răcani care abia au îmbrăcat uniforma:

„Ceremonia se va desfăşura în următoarea succesiune protocolară:
a) ocuparea de către persoana oficială/desemnată a locului stabilit în dispozitiv;
b) prezentarea Hotărârii Consiliului Municipal privind atribuirea denumirii de “Piaţa Tricolorului” pentru locul de desfăşurare a ceremonialului public. Această activitate are loc o singură dată numai în momentul inaugural al atribuirii denumirii.
c) rostirea alocuţiunilor evocatoare şi de semnificaţie a sărbătoririi Zilei Drapelului Naţional al României.
d) după încheierea ultimei alocuţiuni evocatoare se face primirea Drapelului Naţional al României. În timpul intonării “Onorului la Drapel”, Drapelul Naţional al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operaţiunile pregătitoare de înălţare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să ţină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii.
e) preotul militar sau ierarhul bisericesc se aşează în faţa Drapelului şi rosteşte următoarea Binecuvântare: “Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi şi sfinţeşti toate, binecuvântează Drapelul Naţional al României! Că sfânt Eşti totdeauna acum şi pururea şi în vecii veciior. Amin!” Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Naţional al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ţinută în dreptul pieptului. Concomitent cu poziţionarea preotului militar/ierarhului bisericesc, Comandantul garnizoanei/Comenduirii Garnizoanei se poziţionează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, faţă în faţă cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziţia “SALUT”.
f) oficialităţile prezente la Ceremonie ies din dispozitiv şi se aşează în linie cu faţa la Drapel, la o distanţă de minim 3 m de acesta. Apoi fiecare sărută Drapelul Naţional al României în ordinea de reprezentare protocolară şi rămân în aceeaşi linie, cu faţa la Drapel.
g) după terminarea momentului de la punctul f), comandantul garnizoanei (comenduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului şi, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziţionează pe marginile liniei de dispunere a oficialităţilor.
h) în acest dispozitiv se intonează imnul naţional al României, vocal şi instrumental şi începe înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg;
i) după înălţarea Drapelului Naţional al României pe catarg, oficialităţile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum şi onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spaţiu liber între participanţi, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Naţional al României.”

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Ceremoniile vor fi reluate în toate localitățile, chiar și în cele în care nu există unități militare, însă fără ceremonial militar. „Ceremonia va fi condusă de către primar, asistat de voluntari special pregătiţi, cu participarea poliţiei locale şi/sau a şefului de post. Asigurarea întonării imnului se va face prin mijloace tehnice performante”, prevede proiectul de lege.

Ziua Drapelului Național întrerupe vacanța elevilor

De Ziua Drapelului Național, generalul Mircia Chelaru vrea să facă puțină instrucție de front și prin școlile nației, deși bieții elevi sunt în vacanța de vară pe 26 iunie. Însă proiectul prevede nu doar ca elevii să fie la școală, ci să mai facă și cursuri după încheierea ceremoniilor care constă în următoarele:

„– adunarea în locul stabilit;
– discursul de semnificaţie al directorului şcolii, precum şi evocarea istorică prezentată de persoane desemnate, dintre elevi;
– aducerea drapelului la catarg şi pregătirea înălţării acestuia;
– rostirea frazei de binecuvântare a drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz;
– sărutul drapelului de către preot sau de către profesorul de religie, după caz, de directorul şcolii şi de persoanele desemnate care au făcut evocarea istorică, dintre elevi;
– înălţarea Drapelului concomitent cu intonarea Imnului Naţional interpretat de toată asistenţa;
– încheierea Ceremoniei şi deplasarea la cursuri.”

La articolul dedicat sancțiunilor, este menționat distinct refuzul unui oficial participant de a săruta drapelul, care va fi sancționat cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei, ceea ce probabil va stârni „încântare” printre primarii din Ținutul Secuiesc. Oficialii nu pot să evite prin neprezentare amenda pentru refuzul de a pupa steagul întrucât „refuzul explicit sau sub o formă de sustragere voluntară a reprezentantului unei autorităţi publice cu atribuţii prevăzute în prezenta lege de a participa la Ceremonia de Celebrare a Zilei Drapelului Naţional al României” va fi asimilat abuzului în serviciu și, în consecință, făptașul va fi urmărit.