Încă din noaptea alegerilor, una din principalele căutări din mediul online a fost „cine este Călin Georgescu”. A fost reacția a sute de mii de oameni care auzeau poate pentru prima oară numele celui care adunat voturile a peste două milioane de români, provocând cel mai virulent cutremur pe scena politică românească după ce s-a clasat pe prima poziție în primul tur la alegerile prezidențiale. În presă, articolele despre cariera și profesia acestuia au făcut sute de mii de afișări, un alt semn că majoritatea electoratului nu știa cine este finalistul alegerilor prezidențiale.
Începând cu anul 2021, Călin Georgescu predă două cursuri despre poluarea mediului și gestionarea deșeurilor în calitate de cadru didactic asociat la Universitatea din Pitești, cursuri care-i asigură un venit lunar mediu deloc spectaculos. Ar putea părea normal faptul că acesta predă o serie de cursuri legate de protecția mediului în condițiile în care este domeniul în care s-a remarcat după 1990. Practic, în 1992 ajungea consilierul ministrului mediului, iar între 1997 și 1998 a fost secretar de stat în același minister.
Pe de altă parte însă, profesorul Călin Georgescu nu are publicat niciun studiu academic în domeniu. O căutare cu Google Scholar ne dă ca rezultat două articole co-semnate de un cercetător Călin Georgescu de la o universitate tehnică din Olanda, însă este doar o potrivire de nume. Numele lui Călin Georgescu apare însă pe site-ul ONU, unde este prezentat ca raportor special pe problema deșeurilor toxice și drepturile omului între 2010 și 2012.
Pe site-ul Universității din Pitești acesta și-a publicat cel mai recent CV, iar unul din episoadele pe care le menționează este rolul jucat în cadrul organizației Asociației Române pentru Clubul de la Roma (ARCoR), unde precizează că ocupă funcția de secretar general începând cu anul 1997.
Totuși, pe site-ul ARCoR, este menționat faptul că acesta și-a încheiat activitatea ca secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma încă din decembrie 2013, și că acesta a ocupat această poziție între anii 1999 și 2013, și nu începând cu anul 1997 până în prezent, așa cum susține în cel mai recent CV al său.
Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR) se prezintă ca fiind o organizație nonguvernamentală apolitică, afiliată Clubului de la Roma, cu misiunea „de a identifica problemele cruciale cu care se confruntă omenirea și de a reflecta asupra unor soluții alternative”. Asociația din România a Clubului de la Roma a luat naștere după 1993, la inițiativa academicianului Mircea Malița, primul român invitat ca membru în Clubul de la Roma, la data de 20 martie 1993
ARCoR este condusă de către Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, iar astăzi, secretarul general al organizației este fostul ministru al educației și profesor la SNSPA, Remus Pricopie. Printre membrii de onoare ai ARCoR se numără foștii șefi de stat, Ion Iliescu și Emil Constantinescu, dar și academicianul Ionel Haiduc și diplomatul Sergiu Celac, primul ministru de externe al României de după 1989. Directorul executiv al ARCoR este Mugur Tolici, director HR în cadrul BNR.
Între 2006 și 2012, Călin Georgescu a ocupat funcția de director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID), perioadă în care a coordonat un raport al instituției cu privire la „Reprofesionalizarea României”. Raportul apare ca fiind elaborat de către Călin Georgescu împreună cu academicianul Mircea Malița.
În colegiul director al IPID îl găsim, din nou, pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, dar și pe fostul ministru PSD al educației, Ecaterina Andronescu. Din organismul de conducere al institutului fac parte mai mulți academicieni și ingineri, precum economistul Daniel Dăianu sau arhitectul Șerban Sturdza, dar și Ionel Haiduc, președintele Academiei Române. Totuși, în același organism de conducere îl regăsim și pe actorul Dan Puric, o personalitate publică cu orientări ultra-conservatoare, atât în ceea ce privește creștinismul și ortodoxismul, cât și politica externă a Românei.