Ministerele unde au fost cele mai multe concedieri în mandatul lui Bolojan. Instituțiile privilegiate care au făcut angajări în plină criză bugetară

Câți angajați erau la finalul anului 2025 în sistemul bugetar. Cu cât a scăzut numărul salariaților în administrația centrală în primele cinci luni în care Ilie Bolojan s-a aflat la conducerea Guvernului României. Instituțiile care au făcut angajări în această perioadă.

Cu cât a scăzut numărul bugetarilor sub mandatul lui Bolojan

Ministerul Finanțelor, care la finalul fiecărei luni publică cifrele privind numărul angajaților din sistemul bugetar, nu mai făcuse acest lucru în ultimele patru luni. Practic, transparența publică se oprise la finalul lunii septembrie. Asta până miercuri, ziua în care a publicat cifrele pe următoarele două luni, până la finalul lunii noiembrie.

Cifrele arată că între iunie și noiembrie, adică în primele cinci luni de mandat ale premierului Bolojan, numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a scăzut cu circa 25.000. Astfel, dacă la finalul lunii iunie în sistemul public erau 1,305 milioane de angajați, la finalul lunii noiembrie numărul acestora scăzuse la 1,280 milioane.

Practic, România a ajuns acum la același număr de bugetari ca la începutul anului 2023 (luna aprilie), când erau 1,279 milioane de bugetari. Față de acum un deceniu, sunt cu peste 90.000 de angajați mai mulți angajați în sistemul public. Reducerile de posturi au fost cu precădere în administrația centrală (21.600), față de administrația locală (3.348).

Digi24.ro

A fost Jeffrey Epstein agent Mossad? Noile documente publicate de SUA adâncesc misterul: „Oricine poate fi spion”

Aceste cifre vin în contextul în care Guvernul Bolojan a făcut publică strategia de reformă în administrația publică ce prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, și o reducere cu același procent a posturilor ocupate din primării și consiliile județene. Practic, reducerile de personal din administrația centrală au fost înlocuite cu reducerile de cheltuieli, urmând ca fiecare instituție să decidă cum va implementa aceste reduceri.

Digisport.ro

Ilia Malinin a executat un element interzis timp de 50 de ani! FOTO Scene rar întâlnite la JO de la Milano-Cortina

Ministerul unde s-au făcut cele mai mari tăieri

Cele mai mari reduceri de posturi au fost la Ministerul Educației, unde au fost tăiate 14.580 de posturi. Astfel, dacă la finalul lunii iunie erau peste 308.000 de angajați, spre finalul anului, numărul acestora a ajuns la 293.000. Trebuie menționat că la MEN aceste variații semnificative pot fi observate în mod constant, în condițiile în care pe statele de plată ale ministerului figurează multe contracte de muncă pentru personalul didactic auxiliar sau pentru profesorii suplinitori.

Aceste contracte sunt însă încheiate până la finalul anului, și era de așteptat să se observe o scădere a acestora față de finalul anului școlar (iunie). Totuși, în datele de la Ministerului Finanțelor se observă și alte scăderi în sistemul de educație. Spre exemplu, la învățământul superior de stat, care sunt finanțate din surse proprii, scăderea a fost de peste 3.100 de posturi ( de la 71.100 în iunie, la 67.900 în noiembrie). De asemenea, și în învățământul preuniversitar finanțat din bugetele locale a fost înregistrată o scădere de 170 de posturi, de la 4.716 posturi la 4.546.

De menționat că Ministerul Educației a luat mai multe măsuri, printre care diminuarea normelor didactice, care este posibil să ducă la scăderea numărului de profesori.

Unde au mai fost dați afară bugetari

După Ministerul Educației, cele mai mari reduceri de personal au fost la Ministerul Afacerilor Interne, acolo unde numărul posturilor ocupate a scăzut cu 2.020, la finalul lunii noiembrie MAI avea doar 124.860 de angajați.

O altă reducere importantă a fost la nivelul autorităților locale executive, adică primării și consilii județene. Numărul angajaților din aceste instituții a scăzut cu 1.782. Alte reduceri de personal au fost la Ministerul Finanțelor (-433) și la Ministerul Apărării (-402).

De remarcat și scăderea cu 178 de posturi în aparatul central al Ministerului Sănătății, la care se adaugă alte 74 de posturi în unitățile sanitare locale, reduceri compensate de 161 de noi angajări în unitățile sanitare cu subordonare centrală.

Instituțiile care au făcut angajări în criza bugetară

Nu toate ministerele au raportat reduceri de personal. Spre exemplu, două ministere, ambele conduse de miniștri USR, Ministerul Mediului și Ministerul de Externe, și-au mărit numărul de angajați. Ministerul Mediului cu 78 de noi angajați, cea mai mare creștere dintre toate instituțiile statului, și MAE, cu doar 20 de angajați.

A doua cea mai mare creștere a numărului de angajați a fost la Curtea de Conturi, acolo unde tăierile salariale nu s-au simțit în ultimul an și unde angajații beneficiază de pensii de serviciu. Instituția a angajat 76 de noi persoane între iunie și noiembrie.

Alte instituții unde s-au mai făcut angajări au fost Curtea Constituțională (+20), dar și Administrația Prezidențială (+12). Singurele servicii secrete care apar în datele prezentate de Ministerul Finanțelor sunt STS și SPP. La SPP numărul posturilor ocupate a ajuns la 1.515, cu 7 angajați în plus față de luna iunie, în timp ce la STS numărul acestora a ajuns la 3032, un plus cu 19 angajați, față de luna iunie.